CăutareSr
26 august 2019
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

De ce banii donați nu ajung la sinistrați? (II)

15 august 2010, 20:53

Operatorii de telefonie din țară au încheiat deja campaniile de colectare de fonduri pentru ajutorarea sinistraților, dar și acum banii nu se grăbesc să ajungă la destinație. Ei continuă să fie înghețați în contul Trezoreriei de Stat, în loc să fie redirecţionaţi de urgenţă familiilor nevoiașe.

După 35 de zile de la lansarea campaniei media în sprijinul sinistraților și respectiv 39 de zile de când Guvernul a deschis contul trezorerial unic (460100000000005) și trei conturi beneficiare, în lei, dolari SUA și euro, la sinistraţi au ajuns doar 4,6% din banii donaţi.

Compania publică TRM, care a lansat împreună cu Guvernul teleradiomaratonul din 11 iulie 2010 „Eşti cât dăruieşti - ajută sinistraţii” și a susținut informațional campaniile operatorilor Orange, Moldtelecom și Moldcell, a difuzat deja un comunicat de presă în care se laudă că a acumulat „milioane pentru sinistrați” și își exprimă „recunoștința” sufletelor a mii de cetăţeni de la noi şi de peste hotare sensibilizate de acțiunea dânșilor...

Oare TRM este la fel de recunoscătoare și Guvernului care, însușind de la cetățeni circa 28,8 milioane de lei, a repartizat pentru ajutorarea sinistraţilor doar 1 milion și 330 de mii de lei? Este, oare, motiv de laudă faptul că toate milioanele adunate se reduc doar la unul singur care ajunge la destinație? Categoric NU. Mult mai mult decât numărul banilor ar trebui să ne preocupe utilizarea rațională, corectă și legală a acestora. Or, ajutoarele cu acest scop și au fost donate, pentru a fi canalizate nemijlocit în ajutorul locuitorilor din localitățile inundate.

Un alt semn de întrebare ridică modul de utilizare a donațiilor externe, direcționate spre alte conturi decât cele declarate de Guvern. Până în prezent, Republica Moldova a primit ajutoare materiale externe de la România, Georgia, Israel, SUA, Austria, Polonia, Germania, Kazahstan, ONU, Comisia Europeană, dar și de la diasporele moldovenilor de peste hotare. Să efectuăm un simplu calcul matematic al resurselor financiare donate din exterior.

SUA a oferit autorităților moldovene un ajutor în valoare de 300 de mii de dolari: 50 mii de dolari în formă bănească și bunuri în valoare de 250 mii de dolari. Suplimentar, ambasada SUA în parteneriat cu Organizația Militară Europeană a mai oferit bunuri în valoare totală de peste 220 mii de dolari.

Şi Guvernul de la Bucureşti a decis să ajute sinistraţii din Moldova - cu materiale de construcţii din suma grantului nerambursabil de 100 de milioane de euro, oferit Republicii Moldova pentru construcţia numărului necesar de locuinţe pentru sinistrați. Guvernul Român a adoptat 2 hotărâri prin care acordă Moldovei 30 de milioane de lei românești/roni (9 milioane 91 de mii de dolari) și suplimentar 143 de mii de roni (43 mii de dolari).

De asemenea, Comisia Europeană a oferit prin Federația internațională a Crucii Roșii un ajutor de peste 140 de mii de euro (180 mii de dolari). Israelul a oferit un ajutor umanitar estimat la 20 de mii de dolari. 15 mii de euro (19 mii de dolari) a oferit Germania. O asistență umanitară în valoare de 100 de mii de euro (128 de mii de dolari) a fost acordată de Polonia.

Așadar, valoarea estimativă a donațiilor externe este de cel puțin 10 milioane de dolari, potrivit cifrelor declarate. Cine monitorizează acești bani și care este garanția că ei vor ajunge la destinație, dacă din cei 2,4 milioane de dolari „la vedere” (28,8 milioane de lei de pe conturile deschise de Guvern) doar 112 mii de dolari (4,6%) au ajuns la sinistrați?

Pentru construirea noilor case destinate celor afectaţi de inundaţii Guvernul a stabilit suma de 400 de milioane de lei (33,67 milioane de dolari). În același timp, valoarea materialelor de construcție pentru edificarea acestor case a fost estimată de partea română la circa 9,1 milioane de dolari sau de doar 27% din așa-zisul „cost” al caselor – bani care deja au fost transmiși ca ajutor umanitar autorităților de la Chișinău. În mod firesc, materialele de construcție reprezintă cel puțin 50% din cota cheltuielilor pentru locuință. Prin urmare, un semn mare de întrebare prezintă metodologia de estimare utilizată de guvernul moldovean.

O suspecție de tentativă de spălare de bani o observăm și în cazul estimării pagubelor. Guvernul Moldovei a stabilit valoarea pagubelor provocate de inundaţiile din vara aceasta la cifra de 65 milioane de dolari. Comparativ, valoarea pagubelor produse în urma inundaţiilor din 2008 a fost estimată de Guvernul precedent la doar 1 milion de dolari. Ar trebui să înțelegem, prin urmare, că inundațiile din acest an au fost de cel puțin 65 de ori mai distructive decât cele din 2008. Aceasta în condițiile în care, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cantitatea de precipitaţii şi viitura din anul 2008 au fost cu mult mai mari decât în acest an (2 norme lunare comparativ cu 100 de milimetri). În 2008 au fost și revărsări masive ale Nistrului pe întreg cursul său. Anul acesta a fost afectată doar plaja de la Vadul lui Vodă. De asemenea, și suma acumulată pe conturile deschise de Guvernul precedent a fost de 2,2 ori mai mare (64 milioane de lei) decât suma acumulată în acest an. Să nu uităm și faptul că 26 milioane din acei bani au dispărut fără urmă.

În 39 de zile de la distribuirea primelor donații, sinistrații au beneficiat doar de 500 de lei pentru cheltuieli curente, deși o parte din oamenii, care au avut de suferit în urma viiturii, spun că nu au primit nimic din ajutoarele trimise. Ei s-au plâns presei că tot ce îşi doresc acum este să-şi primească locuinţele promise pentru a începe o nouă viaţă. În același timp, Guvernul încă se pregătește de demararea construcției primelor case pentru sinistrați, lucrările fiind preconizate începând cu 23 august curent. De asemenea, premierul Vlad Filat a anunțat abia vineri, 13 august, în cadrul ședinței Comisiei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, că sinistrații urmează să mai beneficieze de 500 de lei pentru cheltuieli curente, cerând factorilor de decizie „să acţioneze operativ ca aceşti bani să ajungă cât mai repede la sinistraţi”. Pe bune, după o pauză de 5 săptămâni de când sinistraților le-a revenit niște bănuți din donații (4,6%), autoritățile într-adevăr „se preocupă” ca eventualii bănuți să ajungă „cât mai repede” la sinistrați... S-a văzut clar cât de „operativ” a acționat Guvernul până în acest moment, când avem înghețați în contul Trezoreriei de Stat circa 95% din donații.

Abia la 11 august curent, când conturile pentru donații s-au închis deja, s-a trezit și adormita Procuratură Generală, care a declarat, într-un târziu, că va monitoriza ca donațiile pentru sinistraţi să ajungă la destinaţie. Procurorii au primit și sarcina să verifice toate semnalele populaţiei în ce priveşte repartizarea şi utilizarea mijloacelor alocate pentru lichidarea pagubelor.

În atenția procuraturii, acum 10 zile în spațiul public a apărut „semnalul” De ce banii donați nu ajung la sinistrați? Cu mare regret, în acest interval de timp nimic nu s-a schimbat. S-au înmulțit doar banii pe conturile Ministerului Finanțelor, în timp ce cota de bani care a revenit sinistraților a scăzut, de la 5,4 la 4,6%. Prezentul „semnal” vine să confirme încă o dată realitatea dură cu care continuă (!) să se confrunte cetățenii din zonele sinistrate, precum și să puncteze eventualele tentative ale autorităților de spălare de bani. Indicii sunt alarmanți, însă mai alarmantă este indiferența factorilor de decizie și monitorizare, dar și a presei față de acești indicatori. Sinistrații au nevoie de ajutorul nostru, ei au nevoie de mai mult decât o implicare formală. Toleranța ZERO pentru escroci!


Sursa:
Jurnalism de Artificii


Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T