CăutareSr
25 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

OTA NIWA

22 aprilie 2012, 17:04

S-a născut în 1963 la Tokyo. Absolventă a Facultăţii de litere a Universităţii Waseda (1986). Debutează cu versuri de factură tradiţională „tanka” pentru care, în 1985, i se acordă premiul literar Asahi Shimbun Kadan.

 

DIN CICLUL „AVERSIUNE”

Îmbulzându-se

ei se aruncă în mare.

O, cruzimea

prieteniei pinguinilor!

 

*

Păşesc peste o băltoacă.

Strigoiul pitindu-se înăuntru

scapă prilejul

de a mă înhăţa.

 

*

Mă joc singură cu asfinţitul

până devine purpuriu.

Lovesc peretele

incontinuu.

 

*

Există un băiat care mă adoră

ca pe fecioara Maria.

La ce şi-ar pierde capul, zic eu

servind o cafea cu o prietenă?

*

Cei ce iubesc cu adevărat

nu pot să scrie versuri

de dragoste.

Aşa ne învaţă teoria.


Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T