CăutareSr
27 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Moldovenii supăraţi, Alianţa în declin...

Puţini vor să dea crezare sondajelor ce oglindesc decadenţa favoriţilor politici. Realitatea este însă alta, mult mai dură şi amară, mai ales pentru actorii care sunt la moment în situaţie critică, cum ar fi Partidul Liberal şi Alianţa „Moldova Noastră” (AMN).
Denis CENUŞĂ, 13 mai 2010, 09:59

Referitor la sondajul prezentat în zilele trecute de IMAS au fost enunţate diferite aprecieri negative. Dar aceasta nu micşorează importanţa indicatorilor socio-politici, care scot în evidenţă o credibilitate ameninţătoare faţă de instituţiile statale. Starea unei confruntări politice continue şi a unei ambiguităţi în privinţa întregirii procesului de crearea a guvernării a şubrezit serios autoritatea firavă a conducerii. Iar circumstanţele economice slăbesc suplimentar legitimitatea unora din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană.

Procentul cetăţenilor pesimişti în privinţa direcţiei alese de R. Moldova prevalează ponderea optimiştilor. Astfel, 53% cred că aceasta este greşită, iar 27%, în jumătate mai puţin, o consideră bună. Gravă pare a fi şi percepţia opiniei publice asupra situaţiei economice, unde aproape 71% sunt nemulţumiţi de climatul prezent în economia naţională. Ca urmare, are loc o cădere de imagine a principalelor instituţii de stat - Parlamentul (cu 6 %), Guvernul (cu 5 %), Autorităţile locale (cu 7%). Atitudinea faţă de sistemul judiciar s-a deteriorat cel mai mult, înregistrând -14%. Mai degrabă, această prăbuşire are loc în lumina impotentenţei de a investiga eficient şi operativ circumstanţele din aprilie 2009, dar şi de a judeca pretinşii infractori din rândul fostei guvernări. Cearta publică, încercările de a se trişa reciproc, parteneriatele politice compromise au avut un impact nefast asupra opiniei despre partidele politice (lipsite de 10% din încrederea publicului).

Comuniştii pe poziţii

În speranţa că Alianţa îşi va reveni şi va deveni un „organism" integru şi abil, susţinătorii acesteia tac în privinţa slăbirii unor elemente ale coaliţiei liberal-democrate. În schimb se dă atenţie exagerată fluctuaţiilor de imagine destul de minore simţite de PCRM. Or, potrivit sondajului, intenţia de vot pentru PCRM s-a redus cu 1% în 2010, comparativ cu 29% atribuite în luna octombrie 2009. Poziţia ocupată de comunişti este relativ stabilă, dacă luăm în calcul şi presiunea care se exercită asupra lor, inclusiv prin intermediul „campaniei de purificare anti-comunistă", realizată de Alianţă contra fostului partid de guvernare, acuzat de comiterea unei serii de ilegalităţi. Comparativ cu PCRM, unele componente ale coaliţiei liberal-democrate dau dovadă de rezultate mult mai slabe. Codaşul principal al Alianţei este AMN-ul, care riscă să nu se regăsească în viitorul legislativ, decât numai pe calea „blocurilor electorale", prin care acesta s-a remarcat în 2005.

Liberalii pierd în faţă PLDM

În competiţia neoficială dintre liberal-democraţi şi liberali pentru dominarea asupra segmentului de dreapta al spectrului politic statutul de perdant l-a căpătat formaţiunea lui M. Ghimpu. Astfel, potenţialii lor votanţi s-au redus cu 5%, de la 10% deţinute anul trecut. În acest timp, PLDM a înregistrat o evoluţie remarcabilă de la 10% până la 17%, fapt ce îl plasează pe locul doi în topul preferinţelor politice a moldovenilor. Rezultatul atins de liberal-democraţi se datorează în principal distribuirii procentelor mai „liberale" din cadrul Partidului Democrat (4%) şi a celor „moderate" din partea Partidului Liberal (5%). Liberalii au însă perspective să se resuscite, dacă au reuşit să atragă o parte din electoratul anti-comunist în urma contrarietăţiilor şi animozităţilor din interiorul şi din afara Alianţei de guvernare. În joc este pusă şi contribuţia electorală a moldovenilor din străinătare, care vor avea un rol şi mai mare la următoarele alegeri, ca urmare a facilităţilor introduse în Codul Electoral. Anume pe acest segment mizează liberalii, care au stors ce au putut din resursele naţionale.

Dacă PL ţinteşte cetăţenii plecaţi la muncă în statele membre ale UE, intercalându-se cu obiectivele identice ale PLDM, atunci democraţii se orientează spre Rusia, cunoscută la fel ca punct de destinaţie pentru „gastarbaiterii" moldoveni. Misiunea PDM-ului nu va fi însă deloc simplă, deoarece se suprapune foarte mult cu intenţiile unor grupuri politice neparlamentare active sau aflate în proces de formare, concentrate pe aceeaşi categorie de electorat aflat peste hotare.

Disparităţile dintre PDM şi PLDM

În perspectiva alegerilor anticipate şi a amendamentului art. 78 din Constituţia RM, Alianţa va asista nu doar la o rivalitate dintre formaţiunile cu denumiri liberale, dar şi la înteţirea luptei între PLDM şi PDM. Oricum mişcările liberalilor nu deranjează atât de mult formaţiunea premierului Vlad Filat. Acelaşi lucru nu poate fi spus referitor la acţiunile democraţilor, care revendică energic funcţia de preşedinte al R. Moldova. Nu este secret că Vlad Filat militează pentru această funcţie, opunându-se delicat opţiunii favorabile PDM. Admiterea alegerilor anticipate fără a insista prea mult asupra modificării art. 78 consolidează acest argument.

Situaţia prezentă nu conferă PLDM-ului un optimism irevocabil, deoarece principalii concurenţi desemnaţi de opinia publică în eventualitatea votului direct sunt Marian Lupu (21% din intenţiile de vot) şi Vladimir Voronin (17%). Chiar dacă la acest capitol Filat este pe locul trei (cu 14%), premierul se situează îndată după M. Lupu în privinţa încrederii din partea publicului. Aflându-se în fruntea Guvernului şi susţinut masiv de partenerii externi, în special de către Uniunea Europeană, Filat beneficiază de un trend pozitiv în spaţiul legitimităţii populare formate în interiorul opiniei publice. Oricum, în timp ce încrederea în figura lui Filat ajunge de la 34% la 39%, cea exprimată vizavi de Lupu scade cu 4% din 46%.

În concluzie merită să atragem încă odată atenţia la tendinţele negative manifestate în societate vizavi de Alianţă, care pierde teren din cauza propriilor incompetenţe, inconsecvenţe şi incoerenţe, peiorativ apreciate de „ochiul" public. Pe plan individual, elementele coaliţiei liberal-democrate se dezvoltă însă diferit. În ciuda nemulţumirii populaţiei faţă de politicile economice implementate de Guvern, Filat creşte în sondaje. Rezultate satisfăctoare sunt demonstrate şi de către democraţii lui Lupu. Cele mai proaste performanţe au fost contabilizate de PL şi AMN, ultimul riscând să iasă definitiv din circuitul vieţii politice de vârf. Totodată se observă rezistenţa şi imunitatea comuniştilor la acţiunile întreprinse de actuala conducere, ceea ce le permite să fluctueze în topul politic.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T