CăutareSr
24 februarie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Euroscepticismul moldovenilor creşte, alimentat de criza din UE

Creşterea procentului de respondenţi reticenţi faţă de aderarea R. Moldova la UE, după cum arată recentul Barometru de Opinie Publică, prezentat la 26 mai curent, a devenit obiectul învinuirilor pe care PCRM le adresează liberal-democraţilor.
Denis CENUŞĂ, 28 mai 2010, 15:52

Comuniştii insistă pe ideea că guvernarea ar fi compromis vectorul european al R. Moldova. Drept argument actuala opoziţie speculează cu cele 17,7% dintre respondenţi care ipotetic s-ar opune aderării la „clubul" statelor europene, care în perioada guvernării comuniste ajungea până la 10%. Totuşi lipsesc dovezi credibile care să demonstreze în ce mod liberal-democraţii au compromis integrarea europeană. Dimpotrivă, Chişinăul este apreciat înalt de partenerii europeni. Odată cu instaurarea acestei guvernări a fost înfiinţat Grupul informal de prieteni ai R. Moldova, alcătuit din statele europene sincer interesate de progresarea parcursului european al ţării, în frunte cu România. Chişinăul a primit un credit substanţial de încredere din partea Bruxelles-ului, care a facilitat organizarea forumului donatorilor internaţionali ai R. Moldovei, avizând strategia de dezvoltare iniţiată de noua conducere „pro-europeană".

Discursul european al demnitarilor moldoveni domină agenda publică, iar interesul manifestat de UE devine din ce în ce mai substanţial. Avem fixat mecanismul de Consolidare a capacităţilor instituţionale ale R. Moldova, administrat de oficialii europeni pentru a aprofunda adaptarea agenţiilor naţionale la rigorile şi specificul instituţional european. Beneficiem de consilierea unei Misiuni de experţi europeni în domeniul afacerilor publice, fapt ce ne ajută să realizăm în mod eficace seriile de reforme antrenante pentru procesul de armonizare cu legislaţia şi politicile europene. Mergem pe calea avansată a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize, cu introducerea din 2011 a unui sistem de tip european de emitere a paşapoartelor biometrice. Am trecut dinamic de câteva runde de negocieri privind semnarea unui Acord de Asociere. Şi, ne pregătim de traseul complex în direcţia unui Acord de Liber Schimb cu UE. Concluzionăm de o manieră optimistă cu faptul că voinţa politică pe ambele părţi este în favoare unui vector european continuu şi productiv.

Raţionamentele de mai sus developează critica nefondată a comuniştilor moldoveni. Totuşi, din considerentul că tendinţele negative nu sunt produse ale imaginaţiei comuniştilor trebuie să identificăm sursa acestei probleme. În special, imaginea UE suferă din cauza celei mai grave crize economice şi financiare de după perioada postbelică. Mediatizarea activă a debandadei greceşti, dar şi a situaţiei alarmante din România, alături de Bulgaria, considerate restanţierele veşnice ale UE la un rând de capitole esenţiale. Informarea tendenţioasă şi superficială vizavi de evenimentele din ţările europene, atât în presa locală, cât şi cea străină (în special cea rusă) au agravat suplimentar starea depresivă predominantă în societatea moldovenească. Astfel, protestele violente din Atena sau miile de protestatari români au devenit simboluri centrale ale unor fobii anti-europene care „se coc" în spaţiul public autohton. Ignorarea lor de către autorităţi şi în măsură egală de oficialii europeni acreditaţi la Chişinău, poate cauza o serie de dificultăţi în implementarea reformelor europene, din cauzei lipsei de rezonanţă şi receptivitate în rândul cetăţenilor. Ca urmare, avem adversitatea izvorâtă din discordanţa între aşteptările exagerate ale populaţiei de la integrarea europeană, realitatea europeană complexă mereu confuză pentru contribuabilii obişnuiţi şi fluxul informativ deficitar şi vicios.

Acutizarea situaţiei ar putea avea cele mai imprevizibile rezultate, de la descurajarea şi trenarea transpunerii corespunzătoare în viaţă a reformelor şi terminând cu reorientarea externă a ţării, la decizia unor forţe politice eurosceptice propulsate de o populaţie mai degrabă eurosceptică decât optimistă.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T