CăutareSr
18 septembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

OSCE critică faţă de Moscova, exigentă cu Chişinăul

Adoptată în timpul sesiunii de la Oslo din 6-10 iulie curent, de către Adunarea Parlamentară a OSCE, Rezoluţia privind Moldova a fost banalizată de liderii regiunii separatiste şi totalmente ignorată de autorităţile ruse.
Denis CENUŞĂ, 19 iulie 2010, 08:05

Tiraspolul a etichetat rezoluţia drept „declarativă" şi nesemnificativă pentru că nu prevede niciun efect juridic. Pe de altă parte, tăcerea Moscovei denotă că recomandările formulate de către forul legislativ al OSCE sunt zădarnice si irelevante. Or, Rusia le trece cu vederea intenţionat, pentru că acestea nu au caracter imperativ sau punitiv. Neglijenţa îşi trage rădăcinile din 1999 (summit-ul OSCE de la Istanbul), când Rusia s-a obligat să evacueze trupele şi armamentul său din raioanele de Est ale R. Moldova. Până în prezent, statul rus refuză să-şi onoreze angajamentele asumate, inventând condiţii noi contrare suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale R. Moldova.

Rezoluţia consacrată Moldovei scoate în evidenţă ultimele progrese în reglementarea transnistreană, ilustrând şi o serie de constrângeri interne, ce creează indirect anumite complicaţii pentru procesul de negocieri. Totodată, pe lângă critica delicată obişnuită dedicată Rusiei, documentul nominalizează inclusiv o listă de cerinţe referitoare la politica internă a Moldovei. Criza constituţional-instituţională de pe malul drept al Nistrului, care a coincis cu „dezgheţarea" parţială a conflictului transnistrean, a impregnat raportului un caracter revendicator faţă de conducerea moldovenească. Din cauza conjuncturii create, Rezoluţia pregătită de OSCE este centrată pe starea ţării, la fel ca şi cea referitoare la Kîrgîzstan [1], şi descrie un spectru larg de probleme caracteristice R. Moldova la etapa actuală, fără a se limita cu precădere la problematica transnistreană.

OSCE şi „aspră", şi „blândă" cu Rusia

Neutră la prima vedere, textul Rezoluţiei conţine un arsenal esenţial de critici transparente şi altele mai voalate la adresa Moscovei. Sub formă „deghizată", legislativul OSCE reproşează Rusiei faptul că nesoluţionarea conflictului transnistrean reprezintă o sursă de instabilitate şi de insecuritate pentru Europa şi întregul spaţiu OSCE [2]. In altă ordine de idei, Adunarea Parlamentară a OSCE i-a cerut statului rus, la fel ca şi de la ceilalţi actori implicaţi, urgentarea revigorării formatului de negocieri „5+2" (Chişinău, Tiraspol, OSCE, Rusia, Ucraina, SUA şi UE în calitate de observatori) pentru identificarea unei soluţii viabile.

Practic în încheiere, Rezoluţia reclamă retragerea trupelor şi armamentului rus din regiunea transnistreană. Or, Moscova este chemată să reia şi să finalizeze procesul de evacuare a „depozitului" militar rusesc din regiunea separatistă, în conformitate cu înţelegerile summit-ului de la Istanbul. Situată tocmai pe locul 12 din cele 15 puncte formulate în document, „retragerea trupelor ruseşti" este precedată de încurajarea Rusiei şi celorlalţi actori să contribuie la reintegrarea ţării prin intermediul eforturilor de reabilitare post-conflict. Mai mult, înainte de toate, este punctată stabilirea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, care de fapt, nu trebuie sa aibă niciun fel de conexiuni cu imperativul evacuării armamentului rusesc.

Pe lângă aprecierile negative legate de Rusia, documentul consfinţeşte şi anumite elemente constructive, cum ar fi demersul de a înlocui pacificatorii ruşi cu o misiune civilă multinaţională de menţinere a păcii, sub mandatul internaţional al OSCE, consemnată mai devreme în Declaraţia Ianukovici - Medvedev (semnată la 17-18 mai, la Kiev), şi menţionată în cadrul negocierilor dintre Dimitri Medvedev şi Angela Merkel din iunie curent cu privire la înfiinţarea Comisiei Uniunea Europeană-Rusia pentru politică externă şi securitate.


Cerinţe faţă de Tiraspol - „democratizare" şi „comunicare cu malul drept"

Prevederi importante ale Rezoluţiei indică necesitatea antrenării regiunii transnistrene în proiecte derulate la scară naţională. Accentul se pune pe „democratizare" (Punctul 8), iar în particular - pe dezvoltarea instituţiilor democratice (2). Alături de puterea centrală, Tiraspolul este chemat să canalizeze eforturile în implementarea măsurilor de consolidare a încrederii între maluri (Punctul 10), precum şi în reluarea negocierilor în formatul „5+2" (Punctul 6). Totodată, documentul vizează intensificarea comunicării dintre cele două maluri, atât între instituţiile publice, cât şi la nivelul contactelor interumane.

Autorilor rezoluţiei le-au scăpat din vedere aprecierile cu privire la numeroasele încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană, chiar dacă cazurile lui Vardanean sau Cazac au fost discutate cu majoritatea actorilor internaţionali antrenaţi în soluţionarea conflictului transnistrean. Vizibilitatea sporită a problemei exclude probabilitatea omiterii întâmplătoare a unui subiect atât de arzător. Or, putem presupune ca Chişinăul a renunţat conştient la asemenea „clauze" în favoarea altora, fie că Moscova a reuşit să-l scoată de pe agendă, deoarece acestea împiedică serios reabilitarea imaginii sale de mediator şi garant al stabilităţii în regiune.

OSCE aminteşte „temele de acasă" ale Chişinăului

Concentrată pe situaţia din întreaga ţară, Rezoluţia punctează un set de obiective atribuite conducerii moldoveneşti, care se face responsabilă de asigurarea unor condiţii prielnice pentru dezvoltarea democraţiei şi sporirea dialogului între forţele politice. De asemenea, Chişinăul este invitat să contribuie la măsurile de consolidare a încrederii pe Nistru şi să sprijine activităţile de creştere a confidenţei între cetăţenii de pe ambele maluri.

În pofida indicaţiilor neplăcute, autorităţile centrale se bucură de o susţinere considerabilă din partea OSCE, care şi-a reiterat în mod repetat angajamentul pentru soluţionarea politică a conflictului transnistrean, precum şi pentru participarea la reanimarea post-conflictuală a regiunii, inclusiv misiunea civilă de menţinere a păcii.

Totodată, OSCE a lansat şi revendicări dure la adresa Rusiei, aceasta fiind chemată să elibereze teritoriul moldovenesc de armamentul şi pacificatorii ruşi. Mai mult decât atât, organizaţia îşi asumă răspunderea de a menţine stabilitatea, pacea şi statul de drept în regiune. Mesajul transmis de OSCE este oricum unul important, chiar dacă în practică nu se manifestă în acţiuni concrete şi realmente eficiente, în primul rând în sfera drepturilor şi libertăţilor omului frecvent restrânse şi/sau încălcate în regiunea transnistreană.

Aprecierea selectivă a Rezoluţiei OSCE de către autorităţile moldoveneşti, în măsura egală cu dispreţul faţă de aceasta din partea Moscovei şi a Tiraspolului, distanţează şi complică rezolvarea definitivă a problemei. In orice caz, depăşirea rapidă a „sincopelor politice" ca urmare a referendumului şi alegerilor din toamna curentă vor determina sensul şi dinamica reglementării transnistrene. Iar prevederile Rezoluţiei aprobate la Oslo denotă că opinia invocată este împărtăşită nu doar de Moscova şi Tiraspol, dar şi de către Organizaţia de Securitate şi Cooperare în Europa.

Referinţe:
1. Declaraţia de la Oslo a Adunării Parlamentare a OSCE şi Rezoluţiile adoptate la cea de-a 19-a sesiune anuala,
2. Punctul 4 al Rezoluţiei privind Moldova, adoptată de AP OSCE la Oslo, în perioada 6-10 iulie curent.



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T