CăutareSr
21 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

NATO la o nouă răscruce?

Summit-ul de la Lisabona a devenit unul cu adevărat istoric pentru Alianţa Nord-Atlantică, care a deschis un capitol nou în dezvoltarea sa strategică, ajustându-şi rolul şi viziunile în contextul ordinii mondiale tot mai polarizate şi a variatelor surse de ameninţări.
Denis CENUŞĂ, 22 noiembrie 2010, 18:00

Elementele centrale de la care porneşte Conceptul Strategic de Apărare şi Securitate, semnat de liderii statelor membre ale NATO, se raportează la imuabilul principiu de solidaritate în cazul ameninţării unuia dintre reprezentanţii organizaţiei. Reiterarea deschiderii sale pentru alte democraţii europene denotă principialitatea acesteia în raport cu statele care se opun extinderii euro-atlantice, în special în direcţia estică. Organizaţia rămâne fidelă raţionamentului conform cărui datorită extinderii se lărgeşte arealul de libertate şi pace în întreaga Europă. [1] Prin noul document strategic, NATO doreşte să-şi reafirme vocaţia pacifistă, împreună cu cea internaţională, asumându-şi pentru viitor obligaţia de a preveni crizele, a gestiona conflictele şi situaţiile de post-conflict, alături de Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. În mod evident, Conceptul strategic menţine cuplaţi cei doi jucători de pe ambele maluri ale Atlanticului, deşi diferenţele de viziuni le-a divizat in deceniul precedent, dar şi ca urmare a efectului emergenţei şi autonomiei crescânde a Bruxelles-ului faţă de Washington, inclusiv în soluţionarea problemelor de ordin internaţional. Accentul pe reforma instituţională şi optimizarea cheltuielilor organizaţiei exprimă intenţia autorilor documentului de a determina un salt calitativ şi adaptarea situaţională cât mai rapidă a Alianţei. Punctate ca obiective ale reformării - eficienţa, eficacitatea şi flexibilitatea, acestea urmăresc instituirea unei funcţionalităţi moderne adecvate mediului înconjurător extrem de mobil şi neomogen. Totodată, NATO îşi revendică statutul privilegiat de sursă esenţiala şi imbatabilă de stabilitate într-o lume imprevizibilă.

Conceptul pentru reînnoirea NATO

Potrivit noului Concept de securitate, chiar şi după raţionalizarea poziţiei sale în sistemul prezent de securitate, NATO se bazează pe elementul de securitate colectivă, conceput la înfiinţarea organizaţiei în 1949. Este subliniată latura de gestionare a crizelor, prin intermediul capabilităţilor militare, cât şi a celor politice, pe toate etapele de conflict, cu scopul consolidării securităţii euro-atlantice. Drept element nou al regândirii spaţiului euro-atlantic de securitate poate fi menţionată componenta „securităţii de cooperare", în care se regăseşte apropierea NATO de o abordare multipolară a ordinii internaţionale. Renunţând la principiul mesionarismului particular, categoric şi atotcuprinzător, Alianţa conştientizează importanţa actorilor externi din perspectiva interdependenţei sporite a situaţiei din zona euro-atlantică de atmosfera de securitate din jurul acesteia. Urmărind controlul asupra armelor, neproliferarea şi dezarmarea, organizaţia îşi manifestă deschis disponibilitatea pentru diverse parteneriate cu statele terţe şi alte organizaţii internaţionale. Ca o măsura de prevenirea a riscurilor exogene, NATO continuă mai departe „politica uşilor deschise".

 

Chiar şi după reformularea obiectivelor, privirea organizaţiei este concentrată pe probleme vechi, dar completate cu altele de factură mai nouă. Proliferarea armelor, inclusiv a celor nucleare, precum şi înarmarea statelor cu noi capabilităţi militare, constituie pericole crescânde pentru spaţiul euro-atlantic revăzut. La fel, terorismul şi activitatea grupurilor extremiste, pune în gardă arhitecţii Alianţei, care recunosc o răspândire a acestor grupuri în sectoarele strategice ale Alianţei, precum şi intrarea lor în posesia unor tehnologii mai avansate, luând în calcul capabilităţi de tipul celor nucleare, chimice, biologice sau radioactive. Cu gândul la provocările de generaţia nouă, se ia în vizor răspândirea riscurilor rezultate din conflictele din afara frontierelor euro-atlantice, de unde se exportă „flageli" de extremism, terorism, trafic de arme, de droguri sau de persoane. O atenţie specială capătă şi crimele comise via tehnologiile electronice, pe care documentul strategic le percepe drept costisitoare şi periculoase pentru securitatea naţională individuală a statelor componente.

Punctul 13 al Conceptului strategic se referă în mod direct la aprovizionarea cu hidrocarburi, precum şi la securitatea acestui proces, Alianţa asumându-şi rolul de a interveni atât în cazurile atacurilor asupra căilor de transportare a agenţilor energetici, cât şi în situaţia întreruperii furnizării lor. [2] Un grad de ambiguitate poate fi întâlnit la capitolul armelor de tip nou (laser şi electronice), pe care autorii documentului strategic le enumeră printre posibilele pericole.

La perfecţionarea paradigmei de securitate euro-atlantică au fost aduse în discuţie şi ameninţările de ordin climateric, precum schimbările climatice sau insuficienţa apei potabile, dar şi riscurile legate de sănătatea populaţiilor.

Printre măsurile pro-active considerate vitale pentru organizaţie se poate evidenţia disponibilitatea de a dezvolta capacităţi de a apăra populaţiile şi teritoriile din spaţiul euro-atlantic împotriva atacurilor cu proiectile balistice. În noul document această preocupare este prezentată ca un element de bază a securităţii colective, ce poate contribui în aceeaşi măsură la construirea unei securităţi indivizibile. Clauza respectivă este completata cu atragerea Rusiei şi a altor parteneri euro-atlantici în presupusul „sistem euro-atlantic de apărare anti-rachetă", preconizat pentru perioada următoare.

 

Aprofundarea profilului în domeniul gestionarii crizelor, conflictelor, şi de prevenire a acestora, inclusiv prin prisma experienţei din Balcanii Vestici şi Afganistan, este o direcţie nouă pe care mizează organizaţia în deceniul car vine. Concomitent cu dezvoltarea propriu-zisă a capacităţilor de acţiune în teren, Alianţa se angajează să monitorizeze şi să analizeze contextul internaţional în vederea prevenirii crizelor, cu identificarea paşilor necesari pe a preîntâmpina transformarea lor în conflicte de lungă durată.

Se readuce în discuţie imperativul dezarmării nucleare şi a evacuării armamentului nuclear de pe teritoriul statelor NATO, cu asigurarea unei transparenţe din partea Rusiei în privinţa materialului nuclear aflat la dispoziţia structurile militare ruseşti. Totodată, Alianţa îşi propune drept scop să contribuie la consolidarea regimului de control asupra armamentului convenţional în Europa, respectând principiile de reciprocitate, transparenţă şi a consimţământului statului gazdă.

Referinţa la principiul „uşilor deschise" se face în cel puţin trei puncte din cadrul documentului NATO. În mod fundamental acesta este abordat la punctul 27 [3], fiind propus în calitate de furnizor substanţial de securitate pentru membrii Alianţei. În pofida faptului că nu conţine restricţii serioase, acesta implică o trăsătură limitativă oricum vizibilă, ce ţine de calitatea statelor care doresc să adere la spaţiul euro-atlantic. Prin urmare, înglobarea lor trebuie nu doar să presupună respectarea responsabilităţilor, obligaţiunilor de membru şi a standardelor organizaţiei, dar şi să contribuie la securitatea şi stabilitatea comună. Aceasta ar însemna că o incluziune a unui nou stat ar putea întâmpina dificultăţi, dacă aceasta ar îmbrăţişa un teritoriu problematic pentru stabilitatea Alianţei. De această concretizare s-ar putea lovi şi Georgia, care râvneşte cel mai mult şi ar putea fi pregătită până la sfârşitul acestui deceniu pentru aderarea la NATO, dar care are teritorii separatiste necontrolate, ocupate de trupe străine, mai exact de către militarii ruşi, precum şi un vecin ostil extinderii euro-atlantice.

Practicarea şi aprofundarea parteneriatelor de către Alianţă trebuie văzută ca o tentativă de internaţionalizare, diversificare şi interiorizare a prezenţei euro-atlantice în regiuni şi state, care din diverse motive refuză să se apropie prea mult de NATO. În premieră, organizaţia se pregăteşte să-şi intensifice cooperarea politică cu toate statele interesate, venind în ajutorul acestora la soluţionarea unor probleme comune. Totodată, organizaţia nu vrea să renunţe la parteneriatele existente deja, rezervându-şi dreptul de a le dezvolta în funcţie de specificul fiecăruia dintre acestea.     

 NATO tinde să-şi manifeste destinaţia internaţională prin extindere şi amplificarea bazei de cooperare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, urmărind lărgirea legăturilor dintre centrele lor de coordonare, cu o dinamizare a consultărilor politice, sporind cooperarea practică în gestionarea crizelor la care participă ambele organizaţii.

 

Pe plan regional, Alianţa îşi regăseşte aliatul principal în Uniunea Europeană, susţinându-i rolul activ şi eficient pe care factorul european îl are pe spaţiul euro-atlantic. Mai mult, NATO recunoaşte semnificaţia securităţii europene, dezvoltată la nivelul UE şi care a obţinut o dimensiune mai conturată după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

 

Complementaritatea şi sprijinirea mutuală sunt văzute ca esenţiale în vederea asigurării păcii şi securităţii internaţionale. Printre măsurile destinate apropierii dintre cele două organizaţii se numără consolidarea parteneriatului strategic, în spiritul deschiderii, transparenţei şi respectului pentru autonomie şi integritatea instituţională a celor două organizaţii. De asemenea, se prevede activizarea cooperării în plan practic, de la planificarea coordonată până la sprijinul reciproc în teren; lărgirea formatului consultărilor politice, pentru a împărtăşi evaluări şi prognoze; maximizarea cooperării bilaterale pentru a evita duplicarea şi a spori eficienţa.

Conceptul strategic ia în consideraţie cooperarea cu Rusia, denumită strategică în vederea creării unui spaţiu comun de pace, stabilitate şi securitate. În mod ferm, NATO recunoaşte că nu tratează statul rus ca un furnizor de ameninţări. Dar totodată insistă pe necesitatea unei reciprocităţi pentru construirea un parteneriat cu adevărat echitabil şi viabil. Documentul se referă la faptul că atât NATO, cât şi Rusia, vor dezvolta relaţiile cu respectarea suveranităţii, independenţei şi a integrităţii teritoriale a statelor din spaţiul euro-atlantic, reafirmând importanţa încrederii, transparenţei şi predictibilităţii reciproce. Aceste principii sunt stipulate şi în Declaraţia comună NATO-Rusia, semnată la reuniunea de la Lisabona, la 20 noiembrie.[4]

Conceptul NATO conţine prevederi clare vizavi de Georgia şi Ucraina (Punctul 35), ce reitereaza valabilitatea deciziilor adoptate la summit+ul de la Bucureşti din 2008 privind eligibilitatea celor două state şi asigură continuarea şi dezvoltarea Comisiilor NATO-Georgia şi NATO-Ucraina, reieşind şi din aspiraţiile euro-atlantice ale celor două ţări. Ancorate la realitate, aceste prevederi distonează esenţial cel puţin în cazul Ucrainei, unde noua guvernare a stopat considerabil dialogul euroatlantic şi a oficializat statutul „neaderării la blocuri militare".

În finalul său, Conceptul strategic îşi propune drept scop reînnoirea Alianţei şi conformarea, abilitarea şi alinierea acesteia la provocările sec. XXI, prin intermediul unităţii, solidarităţii, durabilităţii şi a capacităţii de a identifica soluţii.

Utilitatea noului concept NATO pentru R. Moldova

Noul document strategic al NATO are o semnificaţie majoră şi pentru Republica Moldova, pentru că reafirma rolul anterior al organizaţiei, fiind atribuită şi responsabilităţi care acoperă şi necesităţile naţionale ale securităţii moldoveneşti. Extinderea şi aprofundarea parteneriatelor cu statele terţe de către NATO oferă noi oportunităţi pentru oficialii moldoveni de a redresa situaţia în diverse domenii specifice, legate şi de avansarea capacităţilor în planificarea strategiei de apărare sau de obţinere a unor deprinderi noi prin antrenarea în misiuni post-conflict desfăşurate de organizaţie.

Apropierea dintre NATO şi Rusia comportă la fel perspective promiţătoare pentru detaşarea opiniei publice naţionale de prejudecăţile învechite anacronice vizavi de Alianţă.      Esenţial pentru R. Moldova rămâne reiterarea de către NATO şi Rusia, atât în conceptul strategic, cât şi Declaraţia politică comună a principiilor suveranităţii, independenţei politice şi a integrităţii teritoriale a statelor de pe spaţiul euro-atlantic. Alt aspect benefic pentru interesele moldoveneşti, derivat din acest document, se desprinde din atitudinea fermă a NATO faţă de principiul „consimţământului statului gazdă", consemnat în contextul consolidării regimului de control asupra armamentului convenţional în Europa. Din păcate însă, acelaşi principiu lipseşte din Declaraţia bilaterală semnată de NATO şi statul rus.

În linii mari, Conceptul strategic al Alianţei este un moment culminant pentru evoluţia acestei organizaţii, apropiind-o şi mai mult de categoria mega-organizaţiilor internaţionale. Resuscitarea rolului său în afacerile internaţionale în mod egal satisface interesele statelor membre, cât şi a celor ne-membre, ca Republica Moldova, care pe această cale poate îşi poate perfecţiona cadrul de cooperare cu NATO, în pofida antipatiei severe faţă de această organizaţie, care persistă

în societatea moldovenească.

Referinţe:

 1. Active Engagement, Modern Defence, Strategic Concept for the Defence and Security of The

Members of the North Atlantic Treaty Organisation adopted by Heads of State and Government in Lisbon, http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_68580.htm

2. „All countries are increasingly reliant on the vital communication, transport and transit routes on which international trade, energy security and prosperity depend. They require greater international efforts to ensure their resilience against attack or disruption. Some NATO countries will become more dependent on foreign energy suppliers and in some cases, on foreign energy supply and distribution networks for their energy needs. As a larger share of world consumption is transported across the globe, energy supplies are increasingly exposed to disruption.", Active Engagement, Modern Defence, Strategic Concept for the Defence and Security of The Members of the North Atlantic Treaty Organisation adopted by Heads of State and Government in Lisbon, http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_68580.htm

3. „The door to NATO membership remains fully open to all European democracies which share the values of our Alliance, which are willing and able to assume the responsibilities and obligations of membership, and whose inclusion can contribute to common security and stability.", Active Engagement, Modern Defence, Strategic Concept for the Defence and Security of The Members of the North Atlantic Treaty Organisation adopted by Heads of State and Government in Lisbon, http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_68580.htm

4. Совместное заявление Совета Россия-НАТО, „Государства-члены СРН будут воздерживаться от угрозы силой или применения силы друг против друга, равно как и против любого другого государства, его суверенитета, территориальной целостности или политической независимости в любой форме, несовместимой с Уставом ООН и содержащейся в Хельсинкском заключительном акте Декларацией принципов, которыми государства-участники будут руководствоваться во взаимных отношениях.", http://news.kremlin.ru/ref_notes/789

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Dmxmd, 3 decembrie 2010, 18:18
Vrem in nato!!!!!!!

www.tvlivemd.blogspot.com
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T