CăutareSr
21 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Summit-ul OSCE de la Astana uitat la Chişinău

Capitala kazahă găzduieşte în perioada 1-2 decembrie reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, convocată după 11 ani de repaus şi incertitudine, cu participarea unui grup numeros de demnitari din cele 56 state membre, precum şi înalţi oficiali din alte 16 ţări partenere.
Denis CENUŞĂ, 2 decembrie 2010, 11:05

Agenda acestui eveniment este necunoscută pentru publicul autohton, deşi de activitatea acestui organism internaţional depinde stabilitatea şi securitatea regională, iar în practică şi menţinerea echilibrului fragil şi a calmului politic în „conflictele îngheţate".

Agitaţia electorală generată de bilanţul alegerilor parlamentare anticipate a tăiat din elanul diplomatic, manifestat anterior la Chişinău. Atenţia oficialilor moldoveni este concentrată pe amenajarea post-electorală a scenei politice. Din motive obiective, dar oricum previzibile, discuţiile de la Astana par să fie abandonate, din cauza „gâlcevilor politice„ animate de interesul politic pentru alcătuirea unor „alianţe" cât mai comode şi sigure pentru viitoarea guvernare. La moment, în regim urgent şi neprognozat, eforturile diplomatice şi politice ale Chişinăului sunt îndreptate spre identificarea soluţiei salvatoare, capabile să prevină noi crize de ordin politic, instituţional sau constituţional. Realităţile de la Chişinău, unde se lucrează asupra rezolvării problemelor interne, nu pot opri sau influenţa cursul discuţiilor deschise la forumul OSCE. Astfel, în timp ce în inima  Eurasiei la ora actuala se decid chestiuni de semnificaţie internaţională, regională şi locală, forţele politice de la Chişinău sunt preocupate de recalibrarea puterii şi redefinirea ecuaţiilor politice.

Chişinăul pasiv, Moscova activă

Tac paginile oficiale ale instituţiilor de stat, demnitarii sunt antrenaţi în acţiuni de tatonare a terenului politic şi de schiţare a diverselor variante pentru ulterioara supravieţuire politică. Premierul Filat este în expectativa unei contribuţii occidentale pentru fixarea unei guvernări dominantă de liberal-democraţi, cu o mică excepţie faţă de situaţia din 2009, care constă în includerea mandatului de preşedinte de ţară.

Argumentul invocat de Mihai Ghimpu, care ar fi refuzat să asiste la forul OSCE, îi descalifică calitatea de preşedinte interimar, a cărui responsabilitate presupune şi reprezentarea ţării pe plan extern, apărarea şi propagarea intereselor de ţară. Într-adevăr, liderul liberalilor înţelege că alegerile i-au subţiat autoritatea, slăbindu-i în paralel legitimitatea şi pe plan extern. De asemenea, pentru Ghimpu este mai important să fie pe loc atunci când este pusă în bătaie următoarea structură de guvernare, mizând să obţină din nou poziţii influente pentru partidul său.

Oricum ambiţiile partidelor politice nu încap în schemele alianţelor viabile, iar reducerea numărului concurenţilor uşurează doar parţial purtarea tratativelor. Mobilizarea pe interior contrastează cu apatia faţă de evenimentul de la Astana, unde Rusia doreşte să se impună cel puţin la două capitole importante pentru interesele R. Moldova - regimul de control asupra armamentului convenţional şi modernizarea abordărilor privind soluţionarea conflictelor, acordând o atenţie specială „conflictelor îngheţate".

În faza premergătoare alegerilor, forţele politice de la Chişinău insistau pe resuscitarea „principiului privitor la acordul statului gazdă" în contextul discuţiilor despre adoptarea Acordului adaptat privind Forţele Convenţionale în Europa. În demersul său către secretariatul general al NATO, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a solicitat tranşant respectarea acestui principiu, neglijat de partea rusă prin refuzul sau tergiversarea evacuării depozitului de armament din regiunea transnistreană, aflat în supravegherea câtorva sute de militari ruşi. Pe agenda fostei guvernări figura şi reformatarea mecanismului de negocieri, prin internaţionalizarea misiunii de pacificarea şi transformarea acesteia în misiune civilă, sub auspiciul OSCE. În coridoarele politice, anumite formaţiuni au continuat să susţină varianta unei misiuni administrate chiar de către Uniunea Europeană. 

Atitudinea nesemnificativă a Chişinăului faţă de evenimentul de la Astana poate fi cuantificat prin nivelul de reprezentare de către partea moldoveană. Deşi, Ghimpu îşi păstrează interimatului, iar Filat continuă să exercite funcţiile de premier, delegaţia moldoveană a fost alcătuită din vice-ministrul de Externe, Andrei Popov şi vice-premierul, Victor Osipov, ambii scoşi din circuitul politicii active, fapt ce cu siguranţă i-a dezavantajat în faţa înalţilor reprezentanţi din celelalte ţări participante la forum. Oricum, prezent la reuniunea de la Astana, Osipov a reafirmat necesitatea respectării angajamentelor asumate de Moscova în 1999, solicitând ajutorul partenerilor din cadrul OSCE.

Simultan, diplomația rusă acţionează pentru a înrădăcina conceptul său privind controlul armamentului convenţional în Europa, precum şi referitor la modelul unic de soluţionare a conflictelor. Aceste aspecte au fost abordate de partea rusă în cadrul conferinţei provizorii [1], din 30 noiembrie, fiind punctată necesitatea modernizării abordărilor despre reglementarea conflictelor. Din perspectiva Moscovei, soluţiile propuse la reuniunile anterioare ale OSCE nu au avut impact asupra reglementării conflictelor. În continuarea acestei idei, soluţiile pe marginea situaţiilor conflictuale nu trebuie impuse din exterior, dimpotrivă responsabilitatea principală revine părţilor în conflict. De asemenea, partea rusă insistă pe inadmisibilitatea mecanismelor neconsensuale în gestionarea conflictelor. Conform propunerii ruşilor, este necesară revizuirea instrumentarului existent, dar cu stabilirea unor principii comune de soluţionare a conflictelor. Formulele date deja sunt promovate în cancelariile statelor OSCE, urmând să fie luate în calcul după finalizarea summit-ului de la Astana. Totodată, este accentuat imperativul indivizibilităţii securităţii în relaţiile dintre actorii internaţionali.

Într-un articol tematic [2], publicat  în ajunul summit-ului de către ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, este reiterată problematica reglementării conflictelor regionale pe spaţiul OSCE şi capacitatea de mediaţie posedată de această organizaţie. Şeful diplomaţiei ruse evidenţiază importanţa excluderii dublelor standarde în  gestionarea conflictelor, aplicând criterii identice ajustate la realităţi locale. Cu ajutorul acestei abordări, Rusia intenţionează să apropie părţile în conflict, consolidând încrederea, vizând în final elaborarea unei soluţii paşnice.

Cu toate acestea, formula înaintată de Moscova contravine conjuncturii reale a „diferendului transnistrean", în care factorul rusesc joacă un rol crucial. De fapt, implementarea paradigmei ruseşti ar veni să contracareze demersurile perfect justificate a statelor, care acuză Rusia de implicarea şi susţinerea regimurilor separatiste, numărându-l şi pe cel din partea stângă a Nistrului. Posibil, fără a conştientiza în totalitate riscurile rezultate din abordarea propusă, poziţia rusă creează premise pentru „conservarea" continuă a conflictelor. Acceptabilă ca formă, abordarea dată nu rezistă la analiza raţionalităţii sale, intervenind într-o perioadă istorică când ponderea rusă în afara frontierelor este destul de vulnerabilă, din cauza costurilor enorme şi constrângerilor provocate de susţinerea regimurilor separatiste. De aceea, cu scopul menţinerii influenţei regionale, dar şi a raţionalizării politicii sale externe, este lansată iniţiativă structurării unor principii echitabile pentru aplanarea conflictelor. Aceasta împreună cu „indivizibilitatea spaţiului de securitate" şi reţinerea de la construirea propriei securităţi pe seama altora, constituie expresia noii arhitecturi de securitate, prezentată doi ani în urmă comunităţii internaţionale de către preşedintele rus, Dmitri Medvedev.

Disecând articolul scris de Lavrov înţelegem că aspiraţiile Rusiei se fundamentează pe imuabilitatea sa în tratarea situaţiei din zonele de conflict cunoscute, deoarece prin apărarea intereselor părţilor în conflict, această tinde să-şi avanseze propriile obiective. Asamblându-şi baza argumentativă, Moscova aduce în lumină experiența georgiană din 2008, opinând că OSCE s-a condus de principii selective acceptând tacit degenerarea situaţiei din regiune. Din acest punct de vedere, Rusia critică iniţiativele privind sporirea „flexibilităţii" şi „urgentării" luării deciziilor în cadrul organizaţiei, calificate drept „forme neconsensuale". Din contra, aceasta susţine ideea unei transparentizări şi disciplinări a activităţii OSCE, referindu-se la circulaţia anevoioasă a avertismentelor observatorilor OSCE din zona conflictului sud-osetin către şefia organizaţiei şi respectiv în cadrul acesteia, în ajunul războiul din Georgia (anul 2008). Pe această cale, Moscova se pronunţă pentru un OSCE mai puternic şi activ pe plan internaţional. Subtextul pretenţiilor date derivă din interesul rus de a-şi intensifica prezenţa în organizaţie, precum şi controlul asupra procesului de luarea deciziilor. 

Adiţional, Lavrov a încercat să sublinieze caracterul distructiv al omiterii conjuncturii şi realităţilor regionale din calcule, în procesul de soluţionare a conflictelor. Menţiunea dată este caracteristică şi pentru problematica transnistreană, unde pe fundalul incertitudinilor politice de la Chişinău, politicilor purtate de forţele pro-româneşti şi a deficienţelor conduceri incomplete a fost diminuat potenţialul negocierilor, în condiţiile paşilor fermi făcuţi pentru consolidarea încrederii între cele două maluri. Acelaşi principiu a fost întrebuinţat pentru a lustrui imaginea misiunii ruse de pacificare, care demult şi-a pierdut din actualitate, dar din lipsa de alternativă acceptabilă este perpetuată, la insistenţa părţii ruse.

Indiferenţa liderilor moldoveni şi orientarea lor pe reamenajarea circumstanţelor politice post-electorale a dezavantajat prezenţa R. Moldovei la Astana, unde deja a fost adoptată o Declaraţie pe marginea conflictului din Nagorno-Karabah [3], care face o radiografie a situaţiei de moment în zona respectivă şi propune obiective pe termen scurt şi mediu pentru remedierea lucrurilor.

Din păcate, nivelul de reprezentare a Moldovei la Astana, lipsa unei retorici oficiale puternice în acest sens, dar şi ambiguitatea politică prefigurată după scrutinul din 28 noiembrie 2010, a redus şansele unei abordări profunde şi exhaustive a conflictului transnistrean, diminuând vocea Chişinăului la summit-ul OSCE, unde 11 ani în urmă au fost atinse progrese importante pentru re-angajarea Rusiei în procesul de soluţionare a problemei transnistrene.

Referinţe:

1.       Выступление главы российской делегации на закрытии Обзорной конференции ОБСЕ по рассмотрению выполнения обязательств в области человеческого измерения, Астана, 28 ноября 2010 года, http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/66C048838E57F3ACC32577E9004E9E15

2.       "Как преодолеть кризис идентичности", "Российская газета", 30 ноября 2010 года, Статья Министра иностранных дел России С.В.Лаврова, http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/B285312543C5CD15C32577EB002581CB

3.       Joint Statement by the Heads of Delegation of the OSCE Minsk Group Co-Chair Countries and the Presidents of Azerbaijan and Armenia, http://summit2010.osce.org/en/press_release/node/427



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T