CăutareSr
21 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

În limitele juridice ale UE, asistenţa României în RM nu poate fi un subiect tabu

Transparenţa în ceea ce priveşte fondurile şi proiectele României derulate în R. Moldova continuă să fie o chestiune extrem de puţin discutată.
Angelina Olaru, 1 aprilie 2011, 16:37

Asistenţa românească nu mai poate rămâne un tabu, în condiţiile în care am depăşit perioada guvernării comuniste, când beneficiarii basarabeni erau „luaţi în furci" de oponenţii lor politici, iar secretizarea documentaţiei şi cadrului proiectelor pe malul stâng al Prutului a fost decisă de către autorităţile române prin Ordinul intern nr. 336 din 15 martie 2004. O asemenea abordare a problemei se înscrie în limitele democratice şi juridice acceptate de comunitatea internaţională.

Nu există transparenţă în gestionarea proiectelor finanţate de peste Prut

Meritul în păstrarea identităţii naţionale şi în promovarea culturii române în R. Moldova, dar şi în alte teritorii înstrăinate, îi revine, în primul rând, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), în prezent aflat în subordinea primului ministru al României, care de ani de zile sprijină activităţile instituţiilor româneşti din afara graniţelor. Totuşi, lipsa informaţiilor publice în această privinţă este o mare lacună a relaţiei cu cetăţenii de origine română. Puţine cunoaşte opinia publică despre proiectele şi investiţiile ce se fac în R. Moldova. Deşi ani de zile mass-media de peste Prut au semnalat despre aceste nereguli, chiar au mers mai departe, făcând mai multe dezvăluiri despre presupuse fraude în cadrul DRP, despre un presupus „cerc restrâns clientelar", chiar şi despre utilizarea dubioasă a banilor româneşti în unele proiecte din R. Moldova, justiţia n-a făcut lumină în asemenea chestiuni spinoase, iar vinovaţii au rămas nepedepsiţi. Mai mult, vidul informaţional respectiv a fost umplut în cursul anilor cu o serie de zvonuri, potrivit cărora, unii cunoscuţi beneficiari din Chişinău, dar şi în calitate de luptători pentru românism, au avut foloase materiale consistente din banii cuveniţi comunităţii din care fac parte. Speculaţiile, de regulă, apar, doar în condiţiile penuriei de informaţii.

În context, drept exemplu de vizibilitate instituţională am aduce Ambasada SUA în R. Moldova, întâi de toate, pe site-ul căreia când se anunţă concursuri de proiecte, fără excepţii, sunt afişate listele aspiranţilor la granturi şi rezultatele acestora. Mai mult, pentru o maximă transparenţă a finanţărilor, experţii americani au creat o pagină web specială. "Noi întotdeauna plasăm rezultatele tuturor rundelor Programului de granturi mici al Ambasadei SUA pe blogul destinat acestuia. Vă rugăm sa accesaţi următorul link pentru a vedea acest lucru: http://initiativedemocratice.wordpress.com/", ne-au îndemnat funcţionari ai Ambasadei SUA.

Site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni încă nu a „intrat" în UE

În urmă cu un an, Eugen Tomac a preluat mandatul de secretar de stat pe problemele românilor de peste graniţă. Până la venirea la conducerea DRP, el a dat mari speranţe comunităţilor din afară în ceea ce priveşte schimbarea radicală a situaţiei în gestionarea relaţiei cu românii de pretutindeni. El ne-a declarat că desfăşoară o amplă reformă a DRP-ului. Nu ne pronunţăm în privinţa acesteia, cert este că nici azi, pe site-ul departamentului în cauză nu sunt făcute publice toate proiectele derulate la zi în comunităţile româneşti şi nici cifrele de finanţări pentru acestea, iar instituţia respectivă nu acordă în timp proxim informaţii cu caracter public în presă. În perioada august-decembrie 2010, funcţionarii din cadrul departamentului în cauză ne-au respins cererea de obţinere a finanţărilor proiectelor pentru anul trecut, motivând că nu se încheiase anul financiar şi, abia, în luna februarie am aflat doar suma totală a asistenţei în R. Moldova, fără să dea curs cererii noastre de a ne informa detaliat.

Acest gest credem că nu este unul cooperant şi îngrădeşte, totuşi, dreptul presei şi cetăţenilor la informaţii publice. Exemplul Ambasadei SUA ar putea fi un ajutor în schimbarea mentalităţii unora. Ca urmare a cererii noastre privind situaţia proiectelor derulate în R. Moldova în ultimii doi ani, Adriana Elena Moţa, directoare în cadrul DRP, ne-a comunicat că doar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România deţine informaţiile pe anul 2009. Direcţia Comunicare şi Diplomaţie Publică ne-a sprijinit excelent, oferind lista completă de proiecte şi finanţări, pe care o puteţi vedea anexată la ancheta noastră.

Finanţările către RM au scăzut de cinci ori în 2010

Suma totală a finanţărilor acordate de DRP pentru proiectele din RM, pe parcursul anului trecut, a fost de 1. 946. 829. 56 lei româneşti. În context, secretarul de stat, Eugen Tomac, susţine că „bugetul din anul 2010 al DRP a fost de cinci ori mai mic decât cel de la preluarea acestui mandat, din motivul crizei economice. În medie, departamentul avea solicitări anuale de circa două sute de proiecte şi finanţa tot atâtea. În 2010, am modificat procedura de finanţare şi am şi făcut o campanie de promovare a acesteia. În consecinţă, am primit peste cinci sute de solicitări de proiecte! Am oferit românilor din străinătate 65 de miliarde de lei vechi (6,5 milioane lei noi), aproximativ 1 mln. 400 de mii de euro".

Întrebată care sunt criteriile de selecţie a beneficiarilor de fonduri, Adriana Elena Moţa ne-a răspuns următoarele:
„Conform Legii nr. 321 din 2006, privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, pot solicita sprijin financiar departamentului nostru asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile, persoanele fizice şi juridice din străinătate şi din România, legal constituite, în condiţiile în care dezvoltă programe sau proiecte în sprijinul românilor de pretutindeni. Comisia de evaluare a proiectelor urmăreşte mai multe criterii legate de anvergura programului, proiectului sau acţiunilor, oportunitatea în raport cu nevoile comunităţilor româneşti de pretutindeni, capacitatea organizatorică şi existenţa unor surse de finanţare proprii ale solicitantului, asigurarea continuităţii etc."

Fondurile României către Uniunea Scriitorilor trebuie să fie secretizate?

Uniunea Scriitorilor din Moldova (USM) a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor DRP în R. Moldova în cursul anilor, dar despre asta mai bine - nimic, deoarece fostul şi actualul preşedinte refuză să facă dezvăluiri. Arcadie Suceveanu, preşedintele nou ales al USM, se plânge că nu are şi n-a avut niciodată acces la asemenea informaţii şi că scriitorii ar suferi din cauza lipsei transparenţei. Iar Mihai Cimpoi, fostul preşedinte al USM, care ne-a promis un interviu, nu s-a prezentat la întâlnire. Ne-a spus la telefon că „nu ar fi de discutat nimic despre relaţia cu DRP, care a finanţat, în special, revistele de cultură". În rest - utilizarea banilor şi proiectele scriitorilor rămân o enigmă pentru cititorii lor. Evident, ancheta noastră a displăcut.

"Obţineam mai uşor fonduri în perioada guvernării PCRM"

DRP a sprijinit intermitent, prin intermediul Asociaţiei Presei Independente (API), tipărirea a 15 publicaţii din R. Moldova: "Jurnal de Chişinău", "Ziarul de Gardă", "Natura", "Glasul Naţiunii", "Business Info" din Cimişlia, "Cuvântul" din Rezina, "Cuvântul Liber" din Leova, "Ecoul Nostru" din Sângerei, "Est Curier" din Criuleni, "Gazeta de Vest" din Nisporeni, "Glia Drochiană" din Drochia, "Obiectiv" din Bălţi, "Observatorul de Nord" din Soroca, "Ora Locală" din Ialoveni şi "Unghiul" din Ungheni.

"În anul 2009, API a beneficiat de fonduri mai consistente decât în alţi ani, pentru că am avut un proiect special, obiectivul căruia a fost procurarea a peste două sute de tone de hârtie pentru ziarele-membre ale asociaţiei noastre. A fost un sprijin oportun pentru acestea, în contextul reflectării echilibrate a campaniei electorale de atunci. „Jurnal de Chişinău", în calitate de publicaţie API cu cel mai mare tiraj, a obţinut mai mult de jumătate din volumul de hârtie. Pentru 2011, am depus un proiect la DRP, însă nu ştim dacă l-am câştigat. Nici în 2010, nu ni s-au aprobat finanţări. În perioada 2006-2009, am beneficiat de bani româneşti, chiar dacă nu avem o relaţie specială. Am derulat proiecte finanţate de DRP, prin care jurnaliştii de la alte instituţii media decât cele membre API au putut face stagii în România", a declarat Petru Macovei, directorul executiv API.

El consideră că ziarele care nu fac partizanat politic şi asigură cu informaţii vorbitorii de limbă română trebuie susţinute. Pe de altă parte, sprijinul trebuie condiţionat. „A fost destul de uşor să obţii finanţări când erau comuniştii la putere, cu argumentul că presa era oprimată. Acum când nu există un regim care să facă presiuni asupra mass-media, e mai dificil să obţii finanţări. Cei care au făcut nişte investiţii în promovarea ziarelor, fără a depinde doar de granturile departamentului, stau bine pe picioare", crede directorul executiv API.

„E greşit să tratezi R. Moldova ca pe un teritoriu cu diasporă românească"

„Presa rusească, susţinătoare a PCRM, a făcut mereu mare isterie la tema finanţărilor de peste Prut, că aceasta ar subvenţiona adevăraţi spioni ai României... Şi asta în condiţiile în care Rusia finanţează masiv instituţii de presă, filialele locale ale ziarelor ruseşti, care în afara unor texte, sunt publicaţii originale moscovite şi din alte oraşe ruseşti, cu toate consecinţele de rigoare, inclusiv ideologice. Timpurile s-au schimbat şi avem în R. Moldova mari investiţii româneşti. Atâta timp cât nu există o transparenţă a acestora, nu putem să ştim cu exactitate care pe care depăşeşte", a afirmat Petru Macovei.

API a solicitat să se întreprindă la nivel legislativ transparenţa proprietăţii în domeniul media, din teama că dintr-un stat în care exista un holding de presă comunist, ne putem transforma într-un stat cu media holding „Plahotniuc" sau altceva.

„Finanţatorul trebuie să ceară beneficiarilor să indice provenienţa banilor pe proiecte. Şi contractanţii din R. Moldova, în special cei din mass-media, ar trebui să fie mai transparenţi şi să-şi anunţe finanţările în casetele tehnice. Doar ca să existe sinceritate şi decenţă în raport cu cititorii. În ce priveşte ONG-urile este clar că acestea pot exista datorită finanţărilor pe care le pot obţine. Bunele practici indică că trebuie să-ţi publici rapoartele de activitate, de audit şi cele financiare. Noi asta şi facem", a opinat directorul API.

Marea problemă ţine de strategia Bucureştiului privind colaborarea cu presa din R. Moldova. „Strategic este greşit să tratezi R. Moldova ca pe un teritoriu în care locuieşte diaspora românească. Ar trebui să existe un program separat pentru mass-media din R. Moldova. Aici există români băştinaşi şi nu emigranţi. În R. Moldova nu există o presă a diasporei româneşti", a explicat jurnalistul

„Mitropolia Basarabiei nu este un „filtru" al proiectelor..."

Ecoul scandalurilor în jurul gestionării fondurilor Mitropoliei Basarabiei de către unii conducători ai PPCD încă nu a dispărut. Şi acum unii preoţi afirmă răspicat despre existenţa unor liste speciale de finanţări, dirijate de Vlad Cubreacov şi de unii şefi de la DRP, pe când partidul respectiv se afla la guvernare. Adevărul, însă, rămâne undeva „îngropat". Salutăm faptul că, în ultimul timp, mitropolia a devenit mai deschisă şi nu refuză dialogul cu presa. În ultimii ani, Mitropolia Basarabiei a obţinut mai multe finanţări, destinate construcţiei unor locaşuri sfinte, precum Biserica de la Cania, din raionul Cantemir, unde au fost descoperite osemintele a peste o mie de soldaţi români, căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial.

„DRP a sprijinit mult diaspora românilor, mai ales, în Europa, însă prioritare au fost investiţiile pentru mitropolia noastră, deoarece statornică rămâne Biserica Română din Basarabia, care va rămâne pentru românii băştinaşi", susţine Ioan Cosoi, vicar al Mitropoliei Basarabiei. Restabilirea Cimitirului Eroilor de la Ţiganca a fost un alt obiectiv, în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din România. „De sprijinul DRP au beneficiat mănăstirile de la Durleşti şi de la Ulmu, dar şi clerul nostru. În 2010, Mitropolia Basarabiei nu a avut investiţii de peste Prut, iar pentru anul 2011 încă ne-au fost aprobaţi banii solicitaţi.

În construcţia bisericilor noastre nu ne bazăm doar pe sprijinul departamentului. În perioada regimului Voronin când statul RM ne-a îngrădit în activităţi, ne-a purtat prin instanţele de judecată, sprijinul României a fost substanţial. Preoţilor noştri li s-a permis chiar să aplice separat la concursurile de proiecte. Au câştigat, desigur, cei care le-au elaborat conform rigorilor cerute. În privinţa transparenţei utilizării fondurilor, se formează o relaţie clară dintre finanţator şi beneficiar, primul solicită rapoartele financiare şi nu conducerea mitropoliei. Nu suntem un „filtru" al proiectelor", a spus pr. Ioan Cosoi. Pe de altă parte, unii preoţi afirmă că accesarea fondurilor departamentali depind de „binecuvântarea mitropolitului", adică de implicarea directă a acestuia în procesul distribuirii.

"Există tendinţa de a deţine monopolul asupra fondurilor DRP"

ONG "PRO NOVA" a devenit un partener de încredere al DRP din 2009, când s-a ocupat de organizarea evenimentelor culturale, prilejuite de marcarea sărbătorii "Limba Noastră cea Română" în Chişinău. Apoi, au urmat şi alte proiecte. "Poate există o politică coerentă a României vizavi de susţinerea proiectelor pentru românii din afară, însă mai observăm tendinţa anumitor uniuni de creaţie, reprezentanţi ai mass-media de la noi, de a deţine monopolul asupra fondurilor DRP. În majoritatea cazurilor, opinia publică nu a aflat ce au realizat ei cu granturile româneşti. Doresc sincer ca prin intermediul acestor proiecte, să fie promovată cu adevărat imaginea Statului Roman, a culturii româneşti", a menţionat Grigore Mătăsaru, preşedinte ONG „PRO NOVA" .

El este de părere că DRP este o instituţie birocratizată. „Ca să reuşeşti obţinerea unei finanţări pentru implementarea unui proiect, eşti nevoit să baţi cu insistenţă în uşă ca, în sfârşit, să ţi se deschidă. DRP deseori schimbă condiţiile finanţărilor, fără a ţine cont de înţelegerile iniţiale. DRP este una dintre puţinele instituţii care acceptă finanţarea proiectelor post-factum, doar după implementarea acestora. Organizaţiilor implementatoare le sunt rambursate costurile, doar după prezentarea rapoartelor, iniţial fiind puse în situaţia de a realiza activităţile pe cont propriu", susţine Mătăsaru.

„Fără susţinerea consistentă a României, nu vom reuşi niciodată"

Totuşi, în urmă cu câţiva ani, erau făcute publice bazele de date cu privire la proiectele aprobate, valoarea fiecăruia, organizaţia beneficiară, etapa de implementare, precum şi alte detalii. Acum pe pagina web a DRP sunt postate informaţii cu caracter general şi per ansamblu pe fiecare ţară, fără prea multe detalii. Pentru anihilarea oricăror suspiciuni, mai mulţi ONG-işti recomandă DRP să solicite acceptul organizaţiilor beneficiare de fonduri româneşti, pentru a fi făcute publice informaţiile ce vizează fiecare proiect aparte, iar anual să publice rapoartele de activitate.

„Rusia e interesată să aibă aceeaşi influenţă în R. Moldova ca în perioada URSS-ului şi, în acest scop, pompează bani cu nemiluita. Nu avem aceeaşi pretenţie faţă de statul român, dar, oricum, fără susţinerea consistentă a României, nu vom reuşi niciodată să deşteptăm poporul din Basarabia, de peste care tăvălugul comunismului nu poate fi atât de uşor ", a menţionat preşedintele ONG „PRO NOVA"

„În anul 2004, am devenit beneficiari ai unui grant de lansare a unui ziar de investigaţii jurnalistice în limba română pe piaţa mediatică din R. Moldova - „Ziarul de Gardă". Acesta, practic, a fost lansat în baza finanţării DRP şi apreciem aceasta foarte mult, pentru că atunci, în 2004, dar şi acum, presa independentă, neafiliată politic şi financiar, nu este o afacere şi se descurcă doar din vânzări, în limitele posibililor cititori şi din granturi pentru diverse proiecte ce ţin de drepturile şi libertăţile omului. A fost întotdeauna dificil pentru redacţia noastră să supravieţuiască financiar, pentru că am ales să facem cel mai costisitor gen de jurnalism, care aduce cei mai puţini bani. În 2010, am beneficiat de sprijinul DRP pentru tipărirea „Ziarului de Gardă" pe parcursul a cinci luni", a relatat Alina Radu, directoarea publicaţiei.

„Investiţiile ruseşti sunt dominante"

„Susţinerea presei libere în R. Moldova este o acţiune extrem de necesară pentru orice organizaţie finanţatoare, inclusiv pentru ambasadele SUA la Chişinău, a Poloniei, a Franţei, a Germaniei şi a multor altor state europene, care au pus umărul la dezvoltarea jurnalismului independent în R. Moldova. Cu atât mai firească este susţinerea presei de limbă română de aici, după 60 de ani de lipsă totală a acestei prese pentru românii basarabeni. La fel cum Guvernul Bulgariei sprijină educaţia bulgarilor din sudul Moldovei şi Guvernul Turciei desfăşoară numeroase proiecte în Găgăuzia, iar Ambasada Ucrainei - pentru ucrainenii de la noi. Nu ne vom referi la proiectele media, susţinute de Federaţia Rusă în Moldova, deoarece sunt mai puţin transparente şi e greu să fie calificate şi analizate. Desigur, ne-am dori ca în acest context de sprijin etnic, finanţarea din partea Guvernului României să fie constantă şi pe măsura necesităţilor românilor de aici, chiar dacă înţelegem că şi România suportă propriile crize financiare", a declarat Aneta Grosu, redactor-şef al „Ziarului de Gardă".

În ceea ce priveşte capitalul românesc vizavi de cel rusesc, ziaristele de investigaţie sunt de părere că, investiţiile ruseşti sunt dominante în R. Moldova, deoarece „timp de opt ani de guvernare comunistă (dar şi până atunci), capitalul românesc a fost descurajat în mod constant să ajungă aici. Nu are sens să vorbim despre instituţii private româneşti la Chişinău, de vreme ce regimul comunist nu a acceptat măcar sutele de burse oferite în dar tinerilor de la noi, ba chiar deţinătorii paşapoartelor româneşti nu puteau intra în R. Moldova, despre ce capital să vorbim? În schimb, capitalul rusesc deţine toate reţelele de gaze şi majoritatea întreprinderilor din Transnistria. E puţin? E practic tot", au conchis jurnalistele.

 

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T