CăutareSr
21 februarie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?

Conform datelor publicate ieri de către Biroul Naţional de Statistică, inflaţia anuală, exprimată de indicele preţurilor de consum, pentru luna mai a constituit 7%. Până la finele anului curent, acest indicator este estimat să crească până la 8%-8,5% pe fondul creşterii preţurilor la produsele alimentare şi energetice pe pieţele externe, precum şi a recuperării consumului intern şi extern. Totodată, nu putem exclude şi anumite devieri de la prognoză în cazul înrăutăţirii condiţiilor climaterice şi, respectiv, diminuării ofertei interne de produse agricole. Care sunt costurile şi mai ales pericolele procesului inflaţionist din Republica Moldova?
Adrian Lupuşor, Centrul Analitic Independent "EXPERT-GRUP", 10 iunie 2011, 11:16

Contextul general

Din start trebuie să remarcăm faptul că actualul nivel al inflaţiei anuale, deşi este superior ţintei băncii centrale (5%, ±1,5 p.p.), rămâne a fi destul de mic şi chiar atipic pentru economia moldovenească. Spre exemplu, în perioada 2000-2008 preţurile în expresie anuală au crescut în medie cu 13,4%. Cu toate acestea, cele mai multe îngrijorări trezeşte inflaţia cumulată, care deja la finele lunii mai a atins nivelul de 4,9% - un nivel similar cu cel "tradiţional". Totodată, creşterea preţurilor are loc pe fondul unei recuperări economice care încă nu este asociată cu ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii. Astfel, la finele primului trimestru a anului curent, rata de ocupare a crescut cu doar 0,8% rămânând la un nivel destul de redus - 34,6%, iar rata şomajului a atins nivelul 9,4%. Prin urmare, erodarea puterii de cumpărare asociată cu fenomenul inflaţionist agravează şi mai mult situaţia socială, şi aşa precară, a populaţiei. În mod evident, cele mai afectate sunt păturile sărace care alocă cea mai mare parte din bugetul familiei pentru produsele de larg consum.

Costurile inflaţiei sau cât ne fură "hoţul invizibil"?

Costurile directe generate de creşterea preţurilor sunt specifice păstrării banilor în numerar sau în depozitele la vedere. Acestea ţin de diminuarea puterii de cumpărare (sărăcirea populaţiei) şi creşterea costurilor de oportunitate (păstrarea banilor lichizi în schimbul investirii sau plasării sub forma depozitelor la termen). Luând în calcul că la finele anului 2010 volumul total al banilor în circulaţie şi a depozitelor la vedere a constituit 15720,2 mil. MDL, rata anuală a inflaţiei - 7,4%, iar rata nominală medie a depozitelor atrase în moneda naţională - 7,56%, putem conclude că costul direct al creşterii preţurilor pentru anul 2010 a constituit aproximativ 1257,6 mil. MDL, sau 1.8% din PIB[1].

Care sunt pericolele inflaţiei?

Pe lângă costurile imediate asociate cu creşterea preţurilor, aceasta presupune şi un şir de pericole pe termen mediu şi lung care sunt prezentate în continuare.

1. Distorsionarea activităţii economice. Se atestă impactul negativ pe termen mediu şi lung al fenomenului inflaţionist asupra sectorului industrial, servicii şi agricultură. Astfel, pentru industrie se observă că efectele benefice de pe urma creşterii preţurilor (asociate cu creşterea veniturilor) se menţin timp de circa 2 trimestre, după care urmează o perioadă lungă de contracţie. O tendinţă similară caracterizează şi activitatea agricolă, unde creşterea preţurilor este avantajoasă pentru fermieri o perioadă foarte scurtă de timp. În cazul serviciilor, creşterea preţurilor presupune efecte strict negative, însă magnitudinea contracţiei este practic de două ori mai mică.

Per ansamblu, simulările relevă faptul că inflaţia nu poate fi considerată drept un "rău necesar" relansării economice. Mai curând, aceasta distorsionează persistent activitatea economică datorită erodării capacităţii de cumpărare a populaţiei, imposibilităţii constituirii contractelor pe termene mai lungi de timp, precum şi a factorilor enunţaţi în continuare.

2. Scumpirea creditelor. Creşterea preţurilor este una din principalele cauze ale costului înalt al creditelor bancare - o altă problemă cronică a economiei moldoveneşti. În mediu, creşterea preţurilor cu 1 p.p. contribuie la creşterea ratei reale medii a creditelor cu 0.6 p.p.. Aceasta se explică prin faptul că inflaţia implică o redistribuire a resurselor de la creditori spre debitori. Prin urmare, în asemenea condiţii băncile aplică prime de risc care sunt printre cele mai ridicate din regiune, fapt ce explică parţial cauza costului înalt al creditelor bancare[2] şi, respectiv, accesul limitat al sectorului real la aceste lichidităţi.

3. Diminuarea confidenţei în moneda naţională. La general, inflaţia nu este nimic altceva decât preţul plătit pentru utilizarea unei anumite valute. Astfel, creşterea preţurilor contribuie nu doar la erodarea puterii de cumpărare a populaţiei, dar şi a încrederii în moneda naţională. Aceasta explică nivelul tradiţional înalt al valutizării economiilor populaţiei (circa jumătate din depozitele bancare sunt exprimate în valută străină), fapt ce, la rândul său, afectează negativ eficienţa politicii monetare.

Concluzii şi recomandări

Prin urmare, pericolele creşterii preţurilor, atât sub aspect social, cât şi economic sunt incontestabile, fapt ce subminează calitatea şi durabilitatea actualei relansări economice, care este asociată cu un pronunţat fenomen inflaţionist. În vederea soluţionării problemei respective este necesară conjugarea eforturilor autorităţii monetare şi a puterii executive. Astfel, luând în consideraţie faptul că inflaţia pe termen lung este un fenomen pur monetar, banca centrală, care a adoptat recent strategia de ţintire a inflaţiei, ar trebui să fie mai asertivă în raport cu actualele presiuni inflaţioniste[3]. Dacă autoritatea monetară este responsabilă de problema creşterii preţurilor, atunci Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei şi alte instituţii de resort ar trebui implicate mai activ în atenuarea problemei nivelului preţurilor. Astfel, înlăturarea unor eventuale înţelegeri de cartel, aranjamente oligopoliste şi alte măsuri de protecţie aplicate de unii agenţi economici ar putea diminua esenţial nivelul preţurilor la multe produse alimentare care, la moment, sunt superioare ţărilor din regiune.


Referinţe:

1. Costul inflaţiei = (Rata reală + IPC) * M1
2. "De ce creditele Bancare sunt scumpe în Moldova şi care sunt soluţiile", Expert-Grup, 2011
http://www.expert-grup.org/index.php?go=biblioteca&n=182
3. "Esenţa şi impactul luptei antiinflaţioniste a Băncii Naţionale a Moldovei", Expert=Grup, 2011, http://www.expert-grup.org/?go=biblioteca&n=198

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T