CăutareSr
18 februarie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Victor Parlicov

Director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică
4 rezultate găsite. Afisare rezultate de la 1 până la 4.
Lenuta_32:

Ce sanse are Republica Moldova sa-si diversifice resursele energetice in situatia in care depinde de gazele rusesti 100% si de energia separatistilor de la Cuciurgan ?

Exista vreo modalitate sa evitam achitarea pretului european la gazele ruseti?

Multumesc.

Victor Parlicov:
În ceea ce priveşte energia electrică putem afirma că ne aflăm într-o situaţie nu rea. Moldova produce energie electrică la centralele autohtone la nivel de 25-30%, iar restul se poate procurat din trei surse disponibile: Ucraina, România şi centrala de la Cuciurgan. Principalele criterii de selectarea a surselor de procurare a energiei electrice sunt: posibilitatea tehnică de a transporta energia, fiabilitatea şi preţul de procurare.
Cu gazele naturale problema este cu mult mai complicată, deoarece actualmente, în afară de Rusia, în regiune nu există alte surse de unde Moldova ar putea procura gaze naturale. Mai mult decât atât, nu există nici posibilităţi tehnice, din motiv că conductele de gaze existente, construite anume pentru transportarea gazelor naturale doar din fosta URSS. De aceea, singura alternativă teoretică de a procura gaze naturale în afară de Rusia, pot fi fostele republici ale URSS, care dispun de surse de gaze naturale (Turkmenistan, Kazahstan) . Însă există probleme ce duc la imposibilitatea de a realiza această alternativă în practică, şi anume:
- volumele mici de gaze necesare Moldovei, ce nu prezintă interes pentru
aceste ţări de a încheia contracte, dat fiind aceste ţări vând gazele naturale Rusiei, care ulterior vinde aceste gaze ţărilor din Europa şi din fosta URSS;
- inexistenţa altor posibilităţi tehnice de a transporta gazele naturale decât prin gazoductele Rusiei şi Ucrainei pentru care se cere acordul acestor ţări, ce este foarte şi foarte problematic (conflict de interese);
- preţul gazelor naturale, cu transportarea acestora până-n Moldova nu va fi mai mic decât cel din Rusia, iar fiabilitatea aprovizionării RM cu gaze va fi cu mult mai problematică.
În perspectivă diversificarea asigurării RM cu gaze naturale poate avea loc doar odată cu diversificarea acestora în ţările din regiune. Există unele proiecte de dezvoltare, spre exemplu, NABUCO. Însă pentru aceasta, dacă aceste proiecte vor fi realizate va fi necesar ca Moldova să dezvolte reţelele sale de transport cu posibilitatea ca acestea să fie conectate la reţelele de gaze din România, ce va necesita investiţii considerabile.

Există vreo modalitate să evităm achitarea preţului european la gazele ruseşti?

Nu, şi nici nu trebuie să ne-o punem ca scop. Este normal să plăteşti un preţ de piaţă pentru marfă, doar aşa poţi cere ca marfa pe care o primeşti să fie calitativă. În cazul Republicii Moldova, având în vedere volumul foarte limitat al resurselor energetice proprii, abordarea securităţii energetice trebuie să conţină un element economic important: trebuie să asigurăm capacitatea economică a ţării de a plăti la preţuri de piaţă necesarul nostru de resurse energetice. Acelaşi lucru se referă şi la alte ţări, care nu dispun de surse proprii de energie.
gandbun:

Ati lucrat in societatea civila si de multe ori ati avut atitudine critica fata de politicile institutiei pe care o conduceti acum. Mai aveti aceeasi atitudine critica fata de deciziile institutiei sau cel putin consultati opinia fostilor colegi de ONG?

Victor Parlicov:
Evident că încerc să menţin contact cu societatea civilă şi toate mesajele critice pe care le-am lansat şi eu anterior şi cele care acum le lansează alţi reprezentanţi ai societăţii civile încerc să le formulez ca sarcini pentru îmbunătăţirea lucrului Agenţiei şi treptat să începem realizarea acestor sarcini, dar evident că nu se face totul într-o zi. Un lucru sper să fie deja clar: Agenţia va deveni mai deschisă şi mai transparentă – acest lucru în sine ne va stimula să ne dezvoltăm şi să ne facem lucru mai bine.
gandbun:

Nu credeti ca ar trebui sa tineti mai multe conferinte de presa pentru a explica oamenilor deciziile luate de ANRE?

Victor Parlicov:
De o lună de când am intrat în funcţie deja am făcut mai multe conferinţe de presă şi am dat mai multe interviuri şi comunicate de presă decât a făcut ANRE timp de cel puţin jumătate din anul 2009. Şi eforturile noastre de transparentizare a activităţii Agenţiei şi de eficientizare a comunicării noastre – vor continua. Acum la Agenţie se lucrează asupra dezvoltării unei strategii noi de comunicare şi ne consultăm şi cu reprezentanţii mass-media pentru definitivarea acesteia.
nataliad:

Cum protejeaza ANRE consumatorii acum? Unde se exercita aceasta functie, odata cu scumpirea tarifelor?
Care au fost premisele economice ale acestei decizii?Poate propuneti si vreun plan de supravietuire....

Victor Parlicov:
Cred că întrebarea nu este pusă corect. Agenţia este investită cu atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor nu numai la etapa de adoptare a tarifelor. Funcţiile de protecţie a consumatorilor sunt expres prevăzute de lege şi ele au un caracter permanent. Nu voi face referire la toate aceste funcţii, care se referă la examinarea sesizărilor, adoptarea reglementărilor în acest domeniu etc. Este important de menţionat că prin lege sunt stabilite şi acele limite sau criterii de intervenţie. Voi cita doar o singură prevedere din Legea nr.137/17.09.1998 cu privire la energia electrică prin care s-a stabilit că Agenţia “ţine permanent în centrul atenţiei problemele care afectează interesele consumatorilor”. Acesta este un criteriu de care trebuie să ne conducem în activitatea noastră.

Dar ce se va întâmpla în situaţia când vom aproba un tarif subdimensionat şi întreprinderile prestatoare de servicii vor intra în incapacitate de plată şi nu vor mai putea presta serviciile de furnizare a energiei electrice sau gazelor naturale? Oare în situaţia dată nu vor fi afectate interesele consumatorilor? Desigur că vor fi afectate destul de mult. Consumatorii de resurse energetice înţeleg foarte bine situaţia creată, preţurile de import a acestor resurse. De aceea necesitatea aprobării unor noi tarife este evidentă. Pe de altă parte, menţionez că la aprobarea tarifelor în cadrul Agenţiei participă nemijlocit şi reprezentanţii consumatorilor, care au acces la toate materialele prezentate de prestatorii de servicii, de a face propunerile de rigoare, de a înainta propuneri etc.

Înţelegem foarte bine că anumite categorii ale populaţiei odată cu ridicarea tarifelor se vor afla în dificultate. S-a menţionat de mai multe ori că în funcţie de anumite criterii, pentru aceste categorii se vor plăti compensaţii. Responsabilităţile pentru plata acestor compensaţii revin organelor de resort.


Cauzele principale ale modificării sunt:
- majorarea de la 1 ianuarie 2010, conform calculului prealabil prezentat de SAD „Gazprom” pentru I trimestru, a preţului de procurare a gazelor naturale importate de la 199 USD până la 233 USD pentru 1000 m3;
- modificarea ratei de schimb a valutei naţionale - în tariful precedent cursul de schimb a fost inclus la nivel de 11,83 lei/$, iar pentru anul 2010 este prognozat 12,3 lei/$. Impactul cumulativ al acestor doi factori a fost o creştere a preţului de procurare a gazelor naturale cu 21,5%.

Majorarea tarifelor de livrare a energiei electrice este cauzată de trei factori principali:
- majorarea preţului de procurare a energiei de la S.A. „Energocom” (CTE Moldovenească) comparativ cu cel inclus în tariful anterior, în vigoare din 01.08.2008, de la 4,69 ¢/kWh la 5,83 ¢/kWh;
- devalorizarea valutei naţionale în raport cu dolarul SUA comparativ cu cel prevăzut în tariful precedent de la 10,7 lei/$ la 12,3 lei/$;
- majorarea preţului de procurare de la producătorii autohtoni comparativ cu cel inclus anterior în tarif de la 89,42 bani/kWh la 95,07 bani/kWh.

Aceşti trei factori au condus la creşterea în anul 2010 a preţului de procurare a energiei electrice în mediu de la toţi furnizorii, comparativ cu cel inclus în tariful precedent, de la 59,24 bani/kWh la 76,91 bani/kWh, sau cu 30,0%.

Creşterea tarifului la energia termică livrată de S.A. „Termocom” se explică prin următoarele:
- majorarea preţului de procurare a gazelor naturale până la 3106 lei/1000 m3, comparativ cu cel inclus în tariful precedent, în vigoare din 01.01.2007, la S.A. „Termocom” de 2057 lei/1000 m3;
- majorarea preţurilor de procurare a energiei termice comparativ cu cele incluse în tarif: de la 284,69 lei/Gcal la 455,78 lei/Gcal (CET-1) şi de la 211,44 lei/Gcal la 375,72 lei/Gcal (CET-2).

Factorii menţionaţi au condus la majorarea costului energiei termice intrate în reţea comparativ cu cel inclus în tariful precedent de la 357,78 lei/Gcal la 543,6 lei/Gcal, sau cu 185,82 lei/Gcal (51,9%).
T