CăutareSr
18 februarie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Blocurile vechi din Chişinău încălzesc atmosfera

Reţelele termice neizolate, pereţii de beton, dar şi uşile de la intrare lăsate deschise vraişte cauzează pierderi lunare de cca 30 la sută din căldura. Cine credeţi că achită aceste pierderi?
www.scoaladejurnalism.md, 19 martie 2010, 17:31

Soluţia propusă de autorităţi este termoizolarea, însă costurile acestei proceduri sunt destul de mari, atât pentru populaţie, cât şi pentru bugetele autorităţilor locale.

Mătuşa Nionela Priguza locuieşte la parterul unui bloc cu nouă etaje din sectorul Ciocana. Am găsit-o acasă îmbrăcată în două rânduri de haine, iar de asupra - o bluză groasă de lână şi un şal. Pentru că pereţii apartamentului nu sunt termoizolaţi, temperatura în cameră e de numai 13 grade. Mătuşa se plânge că frigul din apartament le fugăreşte până şi pe puţinele vecine care vin s-o viziteze: „Când vine la mine vecina de la etajul şase, stă îmbrăcată în palton. Dar nu rămâne foarte mult, că o dor picioarele de la frig," spune mătuşica.

În blocul vecin, tot la parter, locuieşte Paulina Plămădeală. Din cauza frigului şi a umezelii, care spune ea că veneau din subsol, cu doi ani în urmă s-a văzut nevoită să-şi izoleze pereţii. „Până atunci, mai mult de 8-10 grade nu se ridicau în casă. Iarna, pe un perete se forma un strat de brumă, care apoi se topea şi îmi umplea bucătăria şi dormitorul de mucegai...", povesteşte ea.

Cheltuielile pentru termoizolarea unui apartament cu două camere sar peste 10 mii lei

Preţ de 3 săptămâni şi cheltuieli de aproape 10 mii de lei, o echipă de muncitori i-au reabilitat cei doi pereţi ai dormitorului, cel de la bucătărie şi balconul. „Acum, nu e cu mult mai cald, vedeţi că termometrul arată 16 grade", oftează femeia, care pe de asupra hainelor de casă poartă o vestă matlasată. Totuşi, femeia găseşte motive de consolare: „Măcar nu mai am mucegai şi nici mirosul de subsol parcă nu mai este atât de puternic."

Cei mai mulţumiţi sunt proprietarii de locuinţe în blocuri noi. Un asemenea norocos este Ion Tiulenev, care s-a mutat acum trei ani într-un bloc cu 14 etaje de la Ciocana, în care izolarea pereţilor s-a făcut din construcţie. „Am conectat căldura aproape de Anul Nou, într-atât de cald a fost până atunci. Acum, bateriile sunt abia călduţe, iar pe cele din salon nici nu le-am pornit", spune el. Cu toate acestea, temperatura din apartamentul său trece lejer de 22 de grade Celsius.

Companiile de termoizolare spun că o locuinţă reabilitată termic consumă de două ori mai puţină energie decât una obişnuită. Totuşi, economia poate fi ceva mai mică în cazul blocurilor de beton. „Pentru a izola un metru pătrat de perete, costul este de 190 de lei. Adică, un sac de tencuială termoizolantă şi, respectiv, lucrul muncitorilor", explică Iurie Ciuş, directorul unei asemenea firme. Potrivit acestuia, durabilitatea materialului, care se ridică la 70 de ani, compensează în timp cheltuielile suportate.

Pe de altă parte, un calcul rapid arată că, pentru un apartament cu două camere, cheltuielile sar de zece mii de lei. Ceea ce înseamnă, în mod obiectiv, că puţini proprietari se vor încumeta să-şi izoleze în mod individual apartamentele într-un viitor previzibil. Cât priveşte asistenţa autorităţilor locale, aceasta s-ar putea materializa prin diverse proiecte sociale de reabilitare a locuinţelor, după modelul altor ţări, precum România sau Rusia.

Municipalitatea nu dispune de fonduri pentru reabilitarea locuinţelor

Totuşi, în cazul municipiului Chişinău, planurile pentru un asemenea proiect de reabilitare sunt trecute la categoria „nu putem face, din mai multe motive". În primul rând, odată cu privatizarea locuinţelor şi constituirea asociaţiilor de locatari, a dispărut pârghia prin care oamenii să poată cere această asistenţă. „Acum, e datoria asociaţiilor de locatari să aibă grijă de pierderile de căldură, să facă ceva pentru a corecta această problemă", se justifică Oleg Cernei, şeful comisiei municipale pentru fondul locativ. „Chiar dacă ar vrea să facă un proiect de reabilitare, municipalitatea nu are deocamdată fondurile necesare", adaugă acesta. „În plus, noi acum nu avem cel puţin un mecanism prin care să verificăm care sunt pierderile de agent termic. Ele sunt foarte estimative, unii zic că sunt de 20%, alţii - că trec de 40%".

Până acum, s-a făcut un singur proiect pilot în acest sector, precizează consilierul. Este vorba de un bloc de 5 etaje de pe strada Trandafirilor, reabilitat printr-un parteneriat public-privat. Mai exact, o companie privată a izolat balcoanele blocului, în schimbul permisiunii de a construi mansarde pe acoperiş. Din motive care ne scapă pentru moment, programul nu a fost continuat, astfel încât celelalte peste 3700 de blocuri ale Chişinăului încă îşi aşteaptă cuminţi rândul. Cert este că, până atunci, chişinăuienii cu simţ practic şi cu un ban în buzunar vor lua cu asalt, ca în fiecare primăvară, firmele de reparaţii, într-un efort de a readuce în case căldura expirată de blocuri în atmosferă.


Autor: Cristina Mogâldea, Şcoala de studii avansate în jurnalism

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T