CăutareSr
18 septembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Rusia şi politicile economice faţă de Moldova şi statele CSI

Două importante centre de cercetări economice din Federaţia Rusă, aproape concomitent au recomandat autorităţilor de la Kremlin schimbarea radicală a politicilor economice promovate în relaţia cu statele din cadrul CSI.
Ion PREAŞCĂ, 25 martie 2010, 08:13

Rusia trebuie să renunţe la rolul de „frate mai mare"!?

Institutul pentru dezvoltare contemporană din Federaţia Rusă (INSOR), consiliul de administraţie al căruia este condus chiar de preşedintele Dmitri Medvedev, susţine în studiul "Interesele economice şi sarcinile Rusiei în CSI", că Rusia trebuie să renunţe la rolul de „frate mai mare" şi în acelaşi timp să majoreze asistenţa economică acordată ţărilor CSI. În caz contrar locul Rusiei va fi preluat de UE, China şi alte state.

Studiul lansat la începutul lunii martie, constată reducerea semnificativă a influenţei economice a Rusiei în spaţiul CSI în favoarea UE şi a Chinei. Astfel cota Rusiei în exporturile în ţările CSI a scăzut de la 42% în 1995 la 28% în 2000 şi la 15% în 2008, iar la import cota Rusiei s-a redus de la 48% la 45% şi respectiv la 32,5%. În ciuda declinului în comerţul extern al ţărilor CSI, Rusia continuă să fie unul dintre parteneri comerciali cei mai importanţi. Astfel în 2008, Rusia a fost principalul partener la export pentru Armenia, Belarus, Kârgâzstan, Turkmenistan şi Ucraina, în timp ce la import - pentru toate ţările CSI, cu excepţia Georgiei şi Moldovei.

Deosebit de sensibilă este dependenţa sectorului agrar al ţărilor CSI de livrările în Rusia, care serveşte drept principală piaţă de export pentru produsele agricole. În 2008, mai mult de 30% din exporturile agricole ale CSI au avut ca destinaţie Rusia.
Autorii studiului fac prognoze nu tocmai optimiste asupra perspectivelor comerţului între statele CSI. Potrivit celor mai recente calcule şi ţinând cont de procesele integraţioniste ce au loc între unele state CSI şi Rusia, rolul pieţei ruseşti în cel mai bun caz va rămâne acelaşi, dar cel mai probabil că se va diminua până în anul 2020.

Ieşirea din criza economică a statelor CSI nu mai depinde de Rusia

Peste câteva zile şi Centrul de Cercetare Macroeconomică al Sberbank-ului (cea mai mare bancă din Federaţia Rusă) a anunţat că a descoperit că economiile din CSI nu mai sunt atât de dependente de Rusia, precum se credea.
Mai mult. Ieşirea din criza economică a statelor CSI nu mai depinde de Rusia.

Aici rolul decisiv în ieşirea din criză îl va avea China şi UE, Rusiei revenind-ui un rol secundar, anunţă Ksenia Yudaeva, economist-şef la Sberbank.

Astfel în opinia experţilor de la Sberbank, restabilirea economiei Moldovei şi Belarus-ului depinde de situaţia din UE. Pentru partea asiatică a CSI cheia depăşirii crizei şi creşterii economice este apropierea de pieţele asiatice, în special a Chinei. În acelaşi timp Ucraina şi Rusia au devenit ostaticele politicilor economice ale Chinei.

Situaţia nu este nouă. Totuşi acum ruşii sunt cu adevărat îngrijoraţi de pierderea influenţei economice în acest spaţiu. De fapt cea mai mare parte din vină pentru aceasta o poartă chiar Kremlinul, care a dus o politică semicolonială faţă de fostele republici sovietice. Ba chiar o mai continuă. Altfel cum pot fi interpretate instituirea unor restricţii la exportul de mărfuri din statele CSI, folosind pretexte politice, unele fiind chiar bizare.

Cine-i vinovat de creşterea influenţei economice a Chinei şi UE în spaţiul postsovietic

Pierderea treptată de către Rusia a influenţei economice în spaţiul postsovietic este pusă de experţii de la INSOR pe seama unor măsuri protecţioniste impuse de această ţară în calea mărfurilor din statele CSI. De exemplu în 2008, tariful mediu impus mărfurilor de import de Rusia s-a ridicat la aproximativ 11%, comparativ cu 9% în Azerbaidjan, 8% în Tadjikistan, 6% - în Kazahstan, 5,5% în Ucraina, mai puţin de 5% în Moldova şi Kârgâzstan, 3% în Armenia şi 1,4% în Georgia. Altfel spus însăşi Rusia este cea care forţează reorientarea spre alte pieţe a statelor CSI.

Autorii studiului aduc şi un alt exemplu curios al felului cum autorităţile din Rusia susţin cooperarea economică în cadrul CSI. Potrivit lor actualul sistem de garanţii de stat este discriminatoriu faţă de statele CSI şi nu are ca prioritate cooperarea, ci din contra reducerea la minimum a acesteia.

Astfel pentru a oferi garanţii de stat la stimularea exporturilor de mărfuri industriale, Rusia a împărţit ţările partenere în 4 categorii, în funcţie de risc (de la un minimum de 0 la categoria 3, maximă).

În lista ţărilor străine, aprobată de guvernul rus, practic toate statele CSI, sunt incluse în categoria 3 - cea mai de risc, cu un volum limitat de finanţare de 10-50 mil. USD.

Valoarea alocaţiei anuale pentru 9 ţări ale CSI (cu excepţia Kazahstanului şi Belarus) reprezintă doar 25% din alocaţia prevăzută pentru Indonezia (categoria 1), 50% din cea pentru Filipine (categoria 2) şi este practic egală cu cea pentru Macedonia (ţară mai mică ca Moldova). Acestor 9 ţări le revin 7% din exporturile ruseşti şi doar 1,75% din totalul fondurilor din cadrul sistemului de garantare.

Autorii propun constituirea unei zone de liber schimb, a unui birou unic pentru asistenţa tehnică şi instituţii financiare comune, de a organiza mecanisme de cooperare ale CSI cu UE şi CSI cu China etc. „Diplomaţia subtilă, tranziţia la o relaţie pe picior de egalitate în relaţia cu fostele republici frăţeşti, Moscova trebuie să o însoţească cu acordarea unor preferinţe maximum posibile şi majorarea asistenţei financiare", se arată convins Igor Iurgens, preşedintele INSOR şi unul din autorii studiului.

Pentru ca CSI să devină o structură atractivă, ea trebuie să fie ca UE

Se pare că autorităţile ruse au trecut deja la acţiuni concrete. Au venit cu un set de propuneri în cadrul celei de a 45-a Reuniune a Consiliului Economic al CSI şi la Forumul liderilor business-ului din ţările CSI, care s-au desfăşurat la Moscova la 5 martie curent, la care a participat şi viceprim-ministrul, ministrul Economiei Valeriu Lazăr. Potrivit lui Lazăr, Federaţia Rusă a propus o abordare nouă a interacţiunii în cadrul CSI, iar majoritatea absolută a poziţiilor evidenţiate ţin de optimizarea cooperării economice. Astfel CSI îşi propune să devină o structură atractivă pentru membrii săi, oferindu-le posibilitatea unei integrări la nivele diferite şi cu viteză diferită, în corespundere cu priorităţile naţionale de dezvoltare. Ministrul a precizat că este vorba despre o reorganizare după modelul Uniunii Europene, iar până unde va merge Moldova urmează să se decidă.
Moldova urmează să studieze şi să valorifice noile instrumente de integrare în cadrul Comunităţii, propuse de Federaţia Rusă, pentru fortificarea şi modernizarea propriului potenţial economic, susţine Valeriu Lazăr.

Ţinând cont de experienţa de aproape 20 de ani de apartenenţă la spaţiul CSI, pare neverosimilă o renunţare (peste noapte) din partea Rusiei la rolul de „frate mai mare" şi de acceptare a unei cooperări economice pe principii de egalitate.

Totodată menţinerea noastră în acest spaţiu, ar putea însemna renunţarea la visul european. Totodată, după ce ruşii şi-au bătut jocul de vinurile moldoveneşti, au introdus o serie de bariere în calea exporturilor de produse agricole, după ce au scumpit gazele şi au privatizat ilegal cele mai importante întreprinderi din regiunea separatistă, oare mai putem crede Kremlinul de intenţii serioase şi de bună-credinţă? Ar putea fi o eroare fatală.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T