CăutareSr
18 februarie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Moldovenii cheltuiesc mai mult decât câştigă

Datele publicate de Biroul naţional de Statistică în analiza "Veniturile şi cheltuielile populaţiei în 2009" par să demonstreze faptul că chiar şi pe vreme de criză moldovenii nu au redus din cheltuieli, ba chiar au menţinut tendinţa înregistrată în ultimii ani de depăşire a cheltuielilor faţă de venituri cu 5-10%.
Ion PREAŞCĂ, 9 aprilie 2010, 15:15

Astfel, veniturile disponibile ale populaţiei au crescut cu 1,3 la sută în anul 2009 până la 1204,4 lei (circa 73 euro) în medie pe o persoană şi pentru prima dată în ultimii zece ani acoperă minimul de existenţă, care a scăzut în anul trecut cu 13,2%, până la 1187,8 lei. Cheltuielile medii lunare de consum în anul 2009 au constituit în medie pe o persoană lunar 1283,2 lei (circa 78 euro), fiind în creştere faţă de anul precedent cu 4,5%.

Moldovenii alocă 105% din venit pentru consum

Altfel spus moldovenii alocă 105% din venit pentru consum, în timp ce românii - 72,5% din venit pentru consum, iar media pe statele UE este de 50%. Pare a fi încă o demonstraţie elocventă a faptului că o mare parte din veniturile moldovenilor constituie salariale la negru. Or în acest caz apare întrebarea - din contul căror venituri moldovenii fac economii sau investiţii?

Aceleaşi date ale BNS arată că grosul cheltuielilor, circa 43,7%, se duc pentru produse alimentare, în timp pentru educaţie alocă doar 0,5%, sau circa 76 de lei pe an. Cu siguranţă că pentru educaţie se cheltuie mai mult, or cota plăţilor neoficiale în acest domeniu este destul de mare. Pe lista priorităţilor moldovenilor se află îmbrăcămintea şi încălţămintea, întreţinerea locuinţei şi sănătatea.

Mâncăm mai puţin, dar mai scump în comparaţie cu ceilalţi europeni

O comparaţie a cheltuielilor moldovenilor şi a locuitorilor dintr-o serie de state din fostul lagăr socialist, arată de exemplu că la noi se cheltuie extrem de mult pentru hrană. În coşul de consum al românilor alimentele ocupă o pondere de 34,96%, în Slovenia (16,3%), în Cehia (18,1%), Ungaria (20,51%), Polonia (21,48%), Estonia (21,53%), Letonia (23,7%) sau Lituania (25,04%). Faţă de media UE-27, de 15,58%, noi alocăm aproape triplu din cheltuielile pentru consum!

Am putea spune că de vină ar fi veniturile mai mici ale moldovenilor în comparaţie cele din statele UE.

Sigur, dacă salariile ar fi de 600 de euro, ca în Cehia, sau de 300 de euro ca în România, dar nu de 150 euro ca la noi: mărfurile alimentare ar reprezenta 15-16% din coş, şi nu 44%. Cu alte cuvinte, discrepanţa vine din diferenţa de venituri. Dar aici apare o întrebare: putem majora salariile peste noapte la 500-600 de euro, fără să ţinem seama de câştigurile de productivitate? Ţinând cont de faptul că în Moldova productivitatea muncii este de 3-4 ori mai mică ca în UE, e clar că acest pas nu are sens.

De exemplu, cum să ne comparăm cu Slovenia, ţară ce are o populaţie de circa două ori mai mică decât a Moldovei, în timp ce Produsul Intern Brut este de 10 ori mai mare. Altfel spus, productivitatea muncii unui sloven este de 5-6 ori mai mare ca cea a unui locuitor a Moldovei.

O altă latură a acestei discrepanţe este faptul că la noi produsele alimentare sunt mai scumpe ca în statele UE. Aşa că putem constata şi faptul că noi mâncăm mai puţin, dar mai scump în comparaţie cu ceilalţi europeni. Şi acesta este rezultatul dependenţei de importuri şi mai ales a faptului că la importul unor produse alimentare există un veritabil cartel.

La cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei i-am egalat pe cei din UE

Sunt curioase şi asemănările la unele capitole. De exemplu, la cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei (cheltuielile pentru energie electrică, gaz natural, apă, canalizare şi încălzire) cu o cotă de 15,3% suntem practic la egalitate cu media pe UE. Am putea spune că tarifele la aceste utilităţi în Moldova sunt aproape de cele din UE, ceea ce nu este nici pe departe adevărat. De exemplu în Germania tarifele la gazele naturale sunt de circa 3 ori mai mari ca în Moldova.

Şi la cheltuielile pentru serviciile de comunicaţii suntem aproape de cei din UE. Este şi acesta rodul monopolului ce domină segmentul de telefonie fixă.

Cea mai mare discrepanţă însă o găsim la agrement. Locuitorii din statele UE pot s îşi permit să aloce, în medie, o zecime din veniturile lor pentru recreere, de 9 ori mai mult faţă de moldoveni, iar ponderea cheltuielilor populaţiei cu restaurantele şi hotelurile e de peste 4-5 ori mai mare decât în Moldova.

În aceste cifre găsim şi loc pentru bucurie. De exemplu, pentru băuturi alcoolice şi tutun moldovenii alocă de 2-3 ori mai puţin ca cei din UE. Dar şi aici am putea găsi o explicaţie - preţurile mici. Ţigările, de exemplu, sunt mai ieftine de 5-6 ori mai mici ca în România, iar la băuturi alcoolice avem mult vin ieftin şi produs în condiţii casnice.

Ridică semne de întrebare faptul că moldovenii alocă doar 0,4% din cheltuieli sau aproximativ 60 de lei pe an pentru mărfuri de uz casnic de lungă durată. Or, cum putem explica existenţa şi profitul numeroaselor supermarkete de electrocasnice?

De asemenea, ar fi curios de aflat care sunt cheltuielile pentru investiţii făcute de moldoveni. Despre acestea statisticile însă nu oferă date.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T