CăutareSr
15 decembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Proiectele energetice ruso-ucrainene se extind şi asupra Moldovei

Recentele acorduri ruso-ucrainene de cooperare economică şi mai ales energetică vor avea un impact major asupra Moldovei, dar şi asupra întregii regiuni, dacă nu a întregii Europe. Urmează să vedem dacă acest impact va fi pozitiv sau negativ.
Ion PREAŞCĂ, 13 mai 2010, 09:47
Caricatură: Alex Dimitrov
Caricatură: Alex Dimitrov

Deocamdată o mare parte din comentariile din presa occidentală şi regională susţin că impactul va fi mai mult negativ.

Ce putem oferi ruşilor în schimbul reducerii preţului gazelor

La finele lunii aprilie, Ucraina şi Rusia au ajuns la o înţelegere privind reducerea cu circa 30% a preţului gazelor ruseşti livrate în Ucraina, condiţionată de prelungirea pentru un termen de 25 de ani a staţionării flotei maritime militare ruseşti la Sevastopol.

De fapt nu a fost o reducere, ci pur şi simplu statul rus a anulat taxa de 30% impusă la începutul anului 2009, la exportul de gaze în Ucraina. În consecinţă preţul gazelor pentru trimestrul II al anului 2010 a coborât pentru Ucraina la 236 USD, comparativ cu preţul de circa 330 USD per mia de metri cubi, pe care trebuia să-l plătească. Astfel deja Republica Moldova a devenit lider în spaţiul CSI la preţul plătit pentru gaze, iar poziţia de lider va fi menţinută cel puţin până la finele anului.

Întrebarea ce se iscă, este dacă şi în cazul Moldovei se aplică o asemenea taxă. Anterior s-a vorbit despre faptul că Rusia aplică o taxă de 18% la exportul de gaze în Moldova şi până în 2009 eram practic singura ţară din CSI căreia îi era aplicat un asemenea tratament. Fosta guvernare comunistă prin vocea lui Vladimir Voronin, sau a Zinaidei Greceanâi au vehiculat frecvent că ex-preşedintele rus Vladimir Putin ar fi promis examinarea cât mai curândă a anulării acestei taxe şi atunci Moldova ar putea beneficia de gaze mai ieftine. De circa 1,5 ani despre această taxă nu se aude nimic, însă dacă ar fi să se procedeze ca în cazul Ucrainei, apoi anularea acestei taxe ar putea duce la reducerea preţului actual la gaze cu peste 40 USD per mia de metri cubi.

Problema este ce le putem oferi ruşilor în schimb? Controlul reţelelor de gaze? Ei şi aşa deţin 50% din Moldovagaz, dar a existat dorinţa de a majora cota la 75% plus o acţiune, astfel încât autorităţile moldoveneşti să nu poată influenţa direct managementul întreprinderii. Aşa s-a întâmplat în Armenia, unde Gazprom controlează 80% din acţiunile ArmRosgazprom, pentru care această ţară a primit şi primeşte gaze mai ieftine decât Moldova. Fostele autorităţi comuniste nu au dat curs ofertelor Gazprom. Interesant cum vor proceda actualele autorităţi.

Cum scăpăm de datoria pentru gaze de 2 mlrd USD

Premierul Vlad Filat a negat într-un interviu acordat publicaţiei moscovite „Kommersant", posibilitatea realizării în Republica Moldova a unui scenariu asemenea celui din Ucraina, pentru ca să scăpăm de datoria pentru gaze de 2 mlrd USD a regiunii transnistriene.

Credem însă că presiunea asupra autorităţilor moldoveneşti va creşte, chiar dacă Moldovagaz şi reţeaua de gaze a Moldovei nu au interes major pentru Gazprom. Ţinta principală a Gazprom, dar şi a Kremlinului a fost şi este controlul asupra reţelei de gaze din Ucraina. Nu întâmplător, premierul rus Putin a venit cu propunerea unei fuziuni a Gazprom cu Naftogaz.

O fuziune între cele două companii ar conferi Moscovei control asupra gazoductelor importante care tranzitează Ucraina pentru alimentarea cu gaze a Europei, dar şi asupra livrărilor pe piaţa ucraineană. Aflată în proprietatea statului, Naftogaz este importatorul exclusiv de gaze din Ucraina, prin conductele sale fiind transportat 80% din gazul rusesc, sau circa 20% din necesarul de gaze al Europei. Totodată compania administrează depozitele de gaze din vestul Ucrainei, unde pot fi stocate peste 30 mlrd metri cubi, care asigură stabilitatea livrărilor în Europa pe timp de iarnă.

Serviciile de tranzit a gazelor ruseşti asigură în prezent 2 la sută din PIB-ul Ucrainei şi peste 6% din veniturile bugetare. Şi aceste venituri vin fără prea mari eforturi financiare din partea Ucrainei. Analiştii de la Centrul de Studii Strategice Stratfor, afirmă chiar că Naftogaz este cel mai valoros bun al Ucrainei. Acesta de fapt este motivul pentru care de la căderea Uniunii Sovietice, guvernul ucrainean s-a opus transferului companiei sub control rusesc.

Chiar şi preşedintele ucrainean Leonid Kucima, cunoscut filorus, a refuzat să permită accesul Moscovei la Naftogaz şi respectiv la sistemul de tranzit de gaze naturale. Kucima ştia că, dacă aceasta va fi vreodată cedat Rusiei - aceasta ar fi sfârşitul independenţei Ucrainei. Prin urmare, ar trebui să fie clar care sunt perspectivele fuzionării Gazprom cu Naftogaz. Preluarea controlului asupra reţelei de gaze din Ucraina, cumulată cu controlul ce-l deţine asupra celor din Belarus şi Moldova, ar semnifica de fapt revenirea la situaţia de până la 1992, când sistemul gazier din fosta URSS era controlat de Moscova.

Autorităţile UE au reacţionat la aceste proiecte ambiguu şi anemic. Abia săptămâna trecută secretariatul Comunităţii Energetice a cerut guvernului de la Kiev ca în termen de o lună să ofere un răspuns concret dacă aderă sau nu la această structură. Totodată, a solicitat ca Ucraina să adopte o lege a gazelor naturale, ce ar corespunde directivelor UE. Amintim că Moldova a aderat la 17 martie 2010, la Comunitatea Energetică, iar Ucraina urma să o facă şi ea în cel mai scurt timp. Realizarea unor proiecte energetice comune ruso-ucrainene ar putea amâna aderarea Ucrainei la Comunitatea Energetică.

Cooperarea ruso-ucraineană din domeniul energetic se extinde însă şi asupra centralelor nucleare, hidroelectrice etc. De exemplu compania „RusHydro" a semnat un memorandum de cooperare cu întreprinderea „Ukrhydroenergo", care prevede şi darea în exploatare în comun a cinci de unităţi de generare la Centrala de la Novodnestrovsk, amplasată pe Nistru la hotarul cu Moldova şi vânzarea în comun a energiei electrice produse aici. Această centrală este subiectul unui litigiu mai vechi între Moldova şi Ucraina, iar autorităţile de la Chişinău au pretins o cotă-parte din acest obiectiv strategic.

Ruşii vor să blocheze integrarea Moldovei şi Ucrainei în sistemul energetic al UE

Totodată ruşii vor să-i convingă pe ucraineni să accepte construcţia aşa-ziselor staţii electrice back-to-back la hotarul Ucrainei cu statele UE, pentru a putea exporta în comun energie electrică.

Asemenea intenţii ruşii le au şi în cazul Moldovei. Anul trecut bunăoară Inter RAO EES a anunţat că ar fi interesată de construcţia unei astfel de staţii la Isaccea (România) pe linia electrică de 400 kV CERS Moldovenească - Vulcăneşti - Isaccea.

Realizarea staţiei back-to-back (staţie de cuplare în curent continuu) reprezintă, însă, o ameninţare pentru integrarea sistemului energetic moldovenesc, dar şi a celui ucrainean, în cel european, ne-au declarat mai mulţi specialişti. Or, pe lângă faptul că aceasta este foarte costisitoare la exploatare, construcţia de astfel sde taţii ar semnifica amânarea sau chiar blocarea integrării sistemului energetic moldovenesc în cel al Uniunii Europene.

De regulă, o staţie back-to-back este realizată pe acelaşi amplasament al unei staţii electrice obişnuite şi este utilizată, de exemplu, în cazul cuplării reţelelor electrice de frecvenţă diferită (dar şi a cuplării a doua reţele electrice care au aceeaşi frecvenţă, dar fără o relaţie stabilită între faze; a existenţei unei diferenţe între frecvenţa şi numărul de faze ale celor două reţele, reţele cu moduri de operare diferite).

La ora actuală frecvenţa din sistemul energetic al Moldovei (şi a spaţiului postsovietic) diferă de cea din sistemul energetic al UE şi pentru noi ar fi mai bine să trecem la standardele energetice din UE şi să ne integrăm în acest sistem.

Fără o susţinere reală din parte UE, Moldova nu va putea face faţă expansiunii energetice a Rusiei

Până unde merg planurile Kremlinului nu este clar. Vladimir Socor, susţine într-o analiză în „Eurasia Daily Monitor" că ramificaţiile propunerii lui Putin merg dincolo de sectorul gazelor naturale. „Merg către industria petrolieră a Ucrainei şi către rutele de tranzit energetic spre consumatorii europeni. Asistăm la o escaladare fără precedent a ambiţiilor Moscovei: Kremlinul nu mai vrea un ‘consorţiu energetic' cu o implicare de faţadă a firmelor europene, ci o uniune energetică cu Ucraina. Moscova s-a decis, aparent, să împingă procesul în faza sa finală", afirmă Vladimir Socor.

Până acum între noi şi Rusia mai era Ucraina ca un soi de tampon, acum şi acesta dispare. În orice caz fără o susţinere reală din parte UE, Moldova nu va putea face nimic în faţa expansiunii energetice a Rusiei. Or, o încercare pe cont propriu de a ne opune intenţiilor Rusiei ar putea finaliza cu tarife enorme la gaze, cu cereri imperative de a plăti datoriile de miliarde pentru gaze şi cu perspectiva unui faliment a întregului sector energetic.

În orice caz situaţia este una de neinvidiat pentru guvernarea AIE, dar şi pentru viitorul ţării.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T