CăutareSr
21 noiembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Partide-fantome, partide-instituţii de stat, partide - întreprinderi de stat

În actuala campanie electorală s-au înscris 20 de partide. Mulţi zic că e un număr prea mare, pentru o ţară mică precum e Republica Moldova. În acelaşi timp, în campania electorală puteau să participe mult mai multe partide.
Ion PREAŞCĂ, 12 noiembrie 2010, 14:16

Conform unei note informative a ministerului Justiţiei la 22 septembrie 2010, adică în pragul campaniei electorale erau 31 de partide în Registrul partidelor şi care dacă ar fi dorit puteau să participe la alegeri. Lista e aici

Partidele - instituţii şi întreprinderi de stat?!

O analiză scurtă a listei partidelor făcute publice de ministerul Justiţiei stârneşte mai multe semne de întrebare. De exemplu, găsim Partidul Socialist, liderul căruia Victor Morev, după ce a slujit comuniştilor, a dat bir cu fugiţii şi este dat în urmărire internaţională încă din anul 2006, „fiind suspectat de prejudicierea bugetului public naţional cu peste 2 milioane lei. Pe numele lui Morev a fost iniţiată o urmărire penală în baza art. 328 (3) Cod Penal (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu), care prevede o pedeapsă cu privaţiune de libertate până la 15 ani." .

Cu toate acestea, în august 2010, Victor Morev a fost reales preşedinte al Partidului Socialist, iar despre anchetă nu se mai aude nimic.

Mult mai multe surprize le găsim în cazul în care verificăm partidele în baza de date a Serviciului Fiscal de Stat.

De exemplu acolo încă mai figurează Alianţa Centristă din Moldova, dar şi Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, preşedinte a cărora a fost şi mai este Dumitru Diacov.

Mai mult! În cazul Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, apoi la fisc el figurează ca întreprindere de stat.

Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu a figurat până la 8 noiembrie 2010 în calitate de „instituţie de stat" şi după ce a obţinut un nou cod fiscal a intrat în categoria de „altă organizaţie necomercială" 

Juristul Corneliu Gurin explică situaţia în care unele partide figurează în baza de date a fiscului ca întreprinderi sau instituţii de stat, prin faptul că aşa s-a găsit o soluţie la momentul înregistrării lor pentru a li se elibera certificatul de atribuire a codului fiscal. Acum ele urmează să obţină un nou cod fiscal şi practic toate l-au obţinut.

Doi preşedinţi la un partid

Un alt caz ce surprinde este cel al partidului „Pentru Neam şi Ţară". Conform datelor oficiale de la Serviciul Fiscal de Stat, preşedinte al acestui partid este Tudor Deliu, deputat al Partidului Liberal Democrat din Moldova, candidat pe lista acestui partid pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010.

Deja au trecut doi ani şi jumătate de când Tudor Deliu a declarat că aderă cu tot cu Mişcarea pentru Neam şi Ţară, la PLDM. Totodată în alegeri mişcarea, care între timp a devenit partid, îl are ca preşedinte pe Nicolae Uţica. Confirmarea poate şi găsită chiar pe pagina WEB a partidului.

Nu este primul caz când în istoria partidelor din Republica Moldova un partid are mai mulţi preşedinţi, totuşi pare singurul caz, când un conducător candidează pe lista partidului pe care-l conduce, iar altul pe lista unui alt partid.

M-am gândit că posibil că e o eroare în baza de date a Serviciului Fiscal. La telefonul 080 001 525, un asistent de la I.S. „Fiscservinform", întreprindere ce are grijă de baza de date a Fiscului şi de informaţiile plasate acolo, mi-a spus că nu este nici o greşeală şi că datele sunt corecte. Totodată, el mi-a recomandat să mă adresez la ministerul Justiţiei, pe pagina căruia există Registrul de Stat al Organizaţiilor Necomerciale.

Am căutat în acest registru Mişcarea şi Partidul cu pricina, dar nici urmă. O simplă căutare în Google a arătat că această organizaţie a fost fondată la 17 iulie 2007. Organizaţia cu pricina ar fi trebuit să o găsesc în Registrul de Stat al Organizaţiilor Necomerciale. Or, prima începe cu data de 18 iulie 2007, iar cea de a doua se termină cu data de 12 iulie 2007, dar nici pomină de asemenea organizaţie sau partid.

Tatiana Paşcovschi, şefa serviciului de presă a ministerului Justiţiei mi-a spus că pe pagina WEB a ministerului, la compartimentul Direcţia Organizaţiilor necomerciale este plasată „Lista partidele politice existente în Republica Moldova". Într-adevăr, în lista cu pricina figurează pe poziţia 27, dar cu numărul de înregistrare 40, partidul politic „Pentru Neam şi Ţară", .

27. Partidul Politic „PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ"

    Nr. de înregistrare - 40

    Data înregistrării -  17 iulie 2007

    Preşedinte - Nicolae UŢICĂ 

 Sediul:  mun. Chişinău, str. Cuza Vodă, 19/6, ap. 71

Sursa:http://justice.gov.md/file/Directia%20organizatii%20necomerciale%20/Lista%20Partidelor%20Politice%202010(1).doc.

 

Potrivit Tatianei Paşcovschi, aceeaşi listă a fost transmisă şi la CEC.

Cât despre faptul că acest partid nu apare în registrul cu pricina, Tatiana Paşcovschi mi-a spus că responsabilii de la Direcţia Organizaţiilor necomerciale, ar fi verificat baza de date şi totul este corect, iar o asemenea organizaţie ar exista în baza lor de date, preşedinte fiind Nicolae Uţica. Întrebarea de ce orice persoană care accesează baza de date nu o poate găsi, a rămas însă fără răspuns.

Poate că şi în cazul altor partide e la fel?-  ne-am întrebat. Partidul Mişcarea Acţiunea Europeană, care a fost înregistrat cu câteva luni mai devreme decât PPNŢ, figurează în această bază de date, iată linkul. Ţinând cont că primul preşedinte al MAE a fost Anatol Petrenco, iar acum e Veaceslav Untilă, am verificat şi în baza de date a Fiscului. Schimbările respective sunt reflectate întocmai. La fel şi în cazul Partidului "Moldova Unită - Единая Молдова", care avea anul trecut în calitate de preşedinte pe Ana Tcaci, iar din anul curent pe fostul deputat comunist Vladimir Ţurcan.

Şi în cazul Partidului Politic "Partidul Umanist din Moldova", informaţiile sunt actualizate şi noul preşedinte Valeriu Pasat figurează în ambele registre. În schimb lipseşte Partidul conservator, care potrivit listei MJ are număr de înregistrare - 37, la data de 12 iulie 2006.

Fiscul spune una, ministerul Justiţiei alta

Pentru a mă clarifică cu PPNŢ, m-am adresat încă o dată, dar la Inspectoratul Fiscal teritorial, unde este înregistrat partidul. În cazul nostru e vorba de sectorul Botanica, din mun. Chişinău. Elena Dragomir, şef al Direcţiei Administrare Fiscală Botanica, după o scurtă verificare a confirmat existenţa acestei organizaţii şi faptul că preşedinte este Tudor Deliu.

Cât despre faptul că la CEC şi la ministerul Justiţiei, dar şi în listele electorale figurează un alt conducător, Elena Dragomir mi-a declarat că „Inspectoratul nu se ocupă cu verificarea datelor dacă conducătorul este unul sau altul!". La întrebarea dacă faptul că fiscul nu a fost informat despre schimbarea conducătorului nu ar constitui o încălcare a legislaţiei fiscale, şeful Direcţiei Administrare Fiscală Botanica a evitat să dea un răspuns tranşant, spunându-ne doar că despre aceste schimbări ar fi trebuit să fie informaţi de către partid şi Camera Înregistrării de stat.

La solicitarea mea prin email, Camera Înregistrării de stat ne-a răspuns că ea „ţine Registrul de Stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali." Totodată ne-a recomandat să ne adresăm la Ministerul Justiţiei. Curat cerc vicios.

 

Fostul şi actualul lider de partid se justifică

Pavel Ţibernii, trezorierul partidului Pentru Neam şi Ţară ne-a răspuns în rusă, susţinând că nu are probleme privind rapoartele la fisc şi alte structuri de control şi ca nu este la curent cu faptul că la Fisc apare în calitate de conducător, Tudor Deliu şi nicidecum Nicolae Uţica. Potrivit lui Ţîbernii nici la banca nu au fost probleme cu deschiderea conturilor pentru acumularea de bani pentru campania electorală.

Ţinând cont de faptul că fiscul, dar şi băncile înaintează cerinţe ce par deseori excesive privind corectitudinea documentelor şi modificărilor intervenite, faptul că PPNŢ nu se confruntă cu nici o problemă pare cel puţin suspect.

Am administrat şi eu timp de 6 ani o publicaţie înregistrată la ministerul Justiţiei, iar când venea vorba de fisc, apoi dacă o virgulă nu era la loc, puteai primi amendă. Şi nu cred că ceva s-a schimbat între timp. Cât despre bancă, apoi dacă semnătura mea li se părea controlorilor că nu corespunde modelului deţinut de bancă, apoi nu puteai să scoţi banii pentru salariu. Şi nu era vorba de sute de mii de lei, ci de câteva mii.

Solicitat de noi, Nicolae Uţica, preşedintele oficial al partidului Pentru Neam şi Ţară s-a arătat contrariat de faptul că la fisc apare în calitate de conducător fostul său coleg de partid - Tudor Deliu. Totodată, el nu a putut găsi o explicaţie a faptului că partidul nu figurează în baza de date, dar a promis că se va documenta.

În schimb Tudor Deliu spune că deja de 3 ani nu mai are nicio legătură cu acest partid. „În toamna anului 2007, m-am retras de la cârma partidului pentru a mă ocupa de activitatea mea de profesor şi de atunci preşedinte este Nicolae Uţica", ne-a declarat deputatul. În acelaşi timp el zice că a rămas surprins atunci când două-trei săptămâni în urmă a fost sunat de cineva de la Inspectoratul Fiscal în legătura cu faptul că este conducătorul Partidului pentru Neam şi Ţară şi că ar trebui să prezinte nu se ştie ce informaţie. „Le-am explicat reprezentanţilor fiscului, că nu mai sunt de 3 ani şeful partidului şi că toate întrebările să fie adresate lui Nicolae Uţica", ne-a relatat Tudor Deliu.

Atunci cum se explică faptul că în martie 2008, aţi organizat o conferinţă de presă în care aţi declarat că „Mişcarea Social - Politică pentru Neam şi Ţară declară actul de autodizolvare şi aderare in corpore la Partidul Liberal Democrat din Moldova"?, l-am întrebat pe Tudor Deliu. Potrivit candidatului pe lista PLDM la fotoliul de deputat, el împreună cu alţi membri ai partidului cu pricina, inclusiv Nicolae Uţica, s-au înţeles asupra textului declaraţiei prezentate la conferinţa de presă, dar la aceasta nu se ştie din care motive ultimul nu a venit.

„Probabil că Nicolae Uţica a decis să-şi păstreze partidul pentru sine, nu ştiu cu precizie, dar aşa s-a întâmplat", susţine Tudor Deliu.

Amintim că la 13 iulie 2007, Tudor Deliu anunţă despre lansarea Mişcării Social-Politice pentru Neam şi Ţară, preşedinte fiind chiar el. Peste mai puţin de un an de zile, la 17 martie 2008, Tudor Deliu anunţa în cadrul unei conferinţe de presă că „Mişcarea Social - Politică pentru Neam şi Ţară declară actul de autodizolvare şi aderare in corpore la Partidul Liberal Democrat din Moldova". În ajunul alegerilor din 5 aprilie 2009, mişcarea respectivă reapare, iar conducător figurează Nicolae Uţica. Ba chiar este înregistrat în campania electorală, dar la finele lunii martie, partidul pe neaşteptate s-a retras din campania electorală în favoarea Alianţei Moldova Noastră.

O situaţie pur moldovenească!

Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), organizaţie care deja de 16 ani monitorizează alegerile şi activitatea partidelor moldoveneşti, a ghicit din a doua încercare despre ce partid e vorba, când i-am spus că la unul ar fi probleme cu datele din registrele oficiale ţinute de autorităţile fiscale şi cele juridice.

„E o situaţie pur moldovenească", a fost concluzia lui Igor Boţan. Potrivit directorului ADEPT, situaţia în care la ministerul Justiţiei figurează un preşedinte de partid şi la Fisc altul denotă că între aceste structuri nu există comunicare. Cât despre faptul că noii şefi de partid nu s-au sinchisit a se ocupa de perfectarea documentelor şi de înştiinţarea tuturor organelor de stat despre modificările intervenite, apoi a apreciat-o drept ca pe o neglijenţă.

În acelaşi timp Corneliu Gurin vede la mijloc mai degrabă o problemă de evidenţă contabilă, care s-ar datora legislaţiei fiscale, ce se aplică în cazul partidelor politice.

Ministerul Justiţiei: Dacă liderul partidului spune că are documentele în regulă, atunci aşa este!

Probabil că o fi aşa. Pe de altă parte, când te gândeşti că acest partid duce o campanie electorală în care sugerează că nu are nevoie de un an pentru a face ordine în ţară, apoi se iscă întrebarea cum poate el face ordine în ţară dacă nu are în regulă măcar documentele de partid.

Posibil că nu e vina partidului că un funcţionar nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu. Totuşi e vorba nu de o lună sau două de zile, ci de trei ani de când s-a retras preşedintele-fondator al partidului!

Aici am putea aduce aminte despre cât scandal s-a făcut în anul 2008, în jurul înregistrării fostului premier Vasile Tarlev, în calitate de nou preşedinte al Uniunii Centriste din Moldova şi cât de activ era atunci ministerul Justiţiei în chestiunea respectării procedurilor de înregistrare a modificărilor. Nu cred că ceva să se fi schimbat radical în aceste proceduri. Întrebarea noastră este, de ce în cazul unui partid acestea sunt aplicate, iar în cazul altuia nu.

Elena Griţco, şef al Direcţiei Organizaţii Necomerciale din cadrul ministerului Justiţiei, structură ce duce Registrul de stat al partidelor nu vede aici nici o problemă. „La noi toate documentele privind înregistrarea partidului şi modificările operate de la înfiinţare sunt în regulă. Că nu apare informaţia şi în registrele fiscului nu e problema noastră!", ne-a tăiat-o Elena Griţco. Mai mult. Potrivit ei dacă liderul actual al partidului spune că toate actele sunt în regulă atunci aşa şi este.

Altfel spus, ar trebui săi credem pe cuvânt pe liderii de partid şi nicidecum documentelor oficiale.

Dincolo de toate acestea ne întrebăm, când se va face ordine prin registrele de stat? Or, asemenea situaţii sunt anormale şi creează impresia că nimeni nu monitorizează şi nu controlează ce se face prin partide.

Ion PREAŞCA



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T