CăutareSr
21 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Business-ul lui Victor Şelin, şeful "Patriei"

Numele lui Victor Şelin, un important om de afaceri din R. Moldova, este intens mediatizat în ultima vreme de presa de la Chişinău.
Aurelia Goju, Jurnal de Chişinău, 15 ianuarie 2010, 16:29

Businessmanul a ajuns în vizorul mass-media ca urmare a reacţiei dure pe care a avut-o la iniţiativa Guvernului de a obliga toţi operatorii de cinematografe de a difuza filme în limba română. Menţionăm că Victor Şelin este patronul reţelei de cinematografe "Patria", care deţine, deocamdată, monopol pe piaţa de cinema din R. Moldova şi care difuzează filmele exclusiv în limba rusă. Tot el este patronul mai multor baruri şi săli de festivităţi din republică, ale căror încăperi au fost privatizate de companiile lui Şelin în condiţii dubioase, scrie ziarul Jurnal de Chişinău.

Patria - prima achiziţie


Prima achiziţie importantă făcută de Şelin a fost clădirea cinematografului "Patria" din centrul Chişinăului. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat în 1997. Potrivit şefului adjunct al Direcţiei cinema-video de atunci, Ada Matvievici, cinematograful "Patria" se afla la acel moment într-o situaţie delicată, era debranşat de la energia electrică şi termică, de câţiva ani nu se mai proiectau filme, dar echipamentul tehnic era în ordine şi a fost utilizat de noii proprietari ai cinematografului aproape până în prezent. "Noi ne-am opus privatizării cinematografului. În acea perioadă au fost privatizate mai multe cinematografe şi noi consideram că ar fi fost bine ca cel puţin "Patria" să fie păstrată. Am scris scrisori preşedintelui de atunci Petru Lucinschi şi primarului Serafim Urechean, dar cinematograful a fost vândut", afirmă Matvievici.

Vânzare cu preţ diminuat


Pentru acest cinematograf SRL Colaj (una dintre firmele controlate de Victor Şelin - n.r.) a plătit 1 milion 200 de mii de lei. Asta deşi preţul de bilanţ al edificiului fusese estimat la peste patru milioane de lei. "Nu ştiu de ce s-a vândut aşa de ieftin. În general, nu se permite micşorarea preţului cu nici un leu, dar nu tocmai cu trei milioane", susţine aceeaşi sursă, precizând că, în momentul vânzării edificiului, existau mai multe oferte din partea unor investitori străini care erau gata să repare cinematograful şi să dezvolte afaceri în parteneriat cu statul, fără a privatiza clădirea. I-am telefonat lui Drăgan, fostul şef al Direcţiei cinema-video, pentru a afla de ce a fost diminuat preţul de vânzare a cinematografului, acesta însă nu a răspuns la telefon.

Şelin închiriază un muzeu


O altă afacere cu statul Victor Şelin a încheiat-o în 2006, când, la sugestia ministrului Culturii Artur Cozma, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a semnat un contract de locaţiune cu SRL "Casa Vinului"(o altă firmă a lui Victor Şelin - n.r.) pentru darea în chirie pe o perioadă de 25 de ani a complexului muzeal Conacul Balioz din s. Ivancea, r. Orhei. Potrivit contractului semnat atunci, SRL "Casa Vinului" se obliga să restaureze şi să reconstruiască până la sfârşitul anului 2007, din surse proprii, complexul muzeal; în schimbul investiţiei, firma avea dreptul să presteze servicii turistice. În realitate, însă, lucrările de restaurare începute cu trei ani în urmă au fost abandonate, iar muzeul a ajuns în pericol.

Restaurare cu încălcări


Mihai Potorac, şeful complexului muzeal "Conacul Balioz", susţine că restaurarea muzeului s-a făcut cu multiple încălcări. "Este bine când statul cooperează cu businessul, dar patrimoniul naţional trebuie gestionat de stat", spune Potorac. De mai bine de trei ani de când a fost semnat contractul de locaţiune, muzeul este închis, iar pe teritoriul acestuia a început construcţia unei clădiri în care urmează a fi deschise mai multe cafenele, un restaurant şi câteva ateliere. Complexul muzeal de la Ivancea măsoară circa 7 ha şi cuprinde peste 20 de edificii. Pentru închirierea acestora firma lui Victor Şelin a plătit în 2006 54882 lei. În anii următori, chiria nu s-a modificat considerabil.

Ultima achiziţie


Cea mai recentă achiziţie a lui Victor Şelin este subsolul de la cinematograful Odeon din centrul capitalei. Anterior, în acest subsol se afla cinematograful pentru copii "Andrieş", iar din anul 1993, una dintre firmele lui Victor Şelin ("Şel şi C" - n.r.) a închiriat spaţiul şi l-a reamenajat deschizând mai întâi un club de noapte, iar mai târziu o berărie. În iunie 2008, "Şel şi C" a privatizat încăperile, plătind pentru 962 m.p. de spaţiu în centrul capitalei 7 milioane şi 150 de mii de lei, adică mai puţin de 500 de euro pentru m.p., în condiţiile în care potrivit bursei Lara, un metru pătrat de spaţiu nelocuibil în centrul Chişinăului costa în acea perioadă nu mai puţin de 800 de euro.
Şelin, dator statului?
Potrivit fostului vicedirector al Departamentului cinematografic, Ion Şiman, privatizarea acestui imobil s-a făcut cu mai multe încălcări. În primul rând, susţine Şiman, încăperile nu au fost incluse în lista obiectivelor supuse privatizării. Privatizarea s-a făcut prin negocieri directe, asta deşi legea prevede că patrimoniul cinematografic poate fi privatizat doar prin concurs investiţional. Şiman afirmă că, în momentul privatizării imobilului, "Şel şi C" avea datorii mari faţă de stat la plata chiriei acestor încăperi şi nici până în momentul de faţă nu este clar dacă au achitat aceste datori până la privatizarea imobilului.

Omul politic Victor Şelin


Investigând afacerile lui Şelin cu statul, ne-am întrebat cum de a reuşit acest om de afaceri să facă business cu toate guvernările de până acum? Răspunsul la această întrebare l-am primit analizând activitatea politică a patronului cinematografelor "Patria". La sfârşitul anilor ‘90, Şelin fondează partidul politic "Plai Natal", care ulterior devine parte componentă a Alianţei Moldova Noastră.

În 2004, Şelin părăseşte AMN, după o ceartă publică cu Serafim Urechean. În acel context, Veaceslav Untila, vicepreşedinte al AMN, a declarat că "Şelin s-a implicat în politică doar pentru a-şi rezolva interesele personale, interesele businessului său". La alegerile din aprilie 2009, Victor Şelin candidează pe listele PSD, fiind numărul trei pe lista electorală a lui Braghiş. În acelaşi timp, omul de afaceri şi-a asigurat relaţii bune şi cu fosta guvernare. Soţia fostului ministru al Culturii, Artur Cozma, a deţinut până nu demult funcţia de director financiar în concernul lui Victor Şelin.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T