CăutareSr
15 octombrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Precizările MAEIE cu privire la unele declaraţii apărute recent în mass media referitoare la poziţia de vot a Republicii Moldova în cadrul Adunării Generale

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a luat notă cu nedumerire de unele declaraţii în mass media potrivit cărora „autorităţile moldoveneşti au refuzat să susţină rezoluţia Adunării Generale a ONU cu privire la inacceptarea eroizării nazismului".
MAEIE, 24 decembrie 2010, 16:28

Precizăm că, rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a ONU, la data de 21 decembrie 2010, nu a avut drept obiectiv principal examinarea chestiunii „eroizării nazismului", dar a tratat, în ansamblu,  practicile care contribuie la escaladarea unor forme contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţă conexă".

Declaraţiile respective surprind, totodată, prin tendenţiozitatea lor având în vedere că decizia de abţinere pe marginea rezoluţiei menţionate a fost luată de autorităţile moldoveneşti în anul 2005, decizie reconfirmată ulterior, prin vot de abţinere, în 2006, 2007, 2008 şi, respectiv, 2009.

Textul rezoluţiei din 2010 nu diferă de cel adoptat în anii precedenţi, fapt care a şi determinat menţinerea continuităţii atât în cazul deciziei Republicii Moldova de abţinere în cadrul votării, cât şi a celei de asociere la poziţia comună a Uniunii Europene pe marginea aceluiaşi subiect.

Votul împotrivă sau de abţinere exprimat de 54 de ţări, inclusiv toate statele membre ale UE şi statele asociate sau partenere precum Republica Moldova, a fost determinat, esenţialmente, ca şi în anii precedenţi, de lipsa de echilibru al textului final al rezoluţiei care reflectă insuficient atât propunerile redacţionale avansate de mai multe delegaţii cât şi preocupările pentru o abordare neselectivă a practicilor rasiale, conformă cu prevederile relevante ale Convenţiei cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

Prin urmare, votul de abţinere pe marginea rezoluţiei vizate nu are nici o legătură cu calificarea propriu-zisă a manifestărilor neo-naţiste, manifestări care au fost condamnate cu fermitate şi fără echivoc şi cu prilejul explicării poziţiei comune de vot a Uniunii Europene, la care s-a asociat, tradiţional, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T