CăutareSr
22 iulie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

20 de ani de la primul Pod de Flori de peste Prut - declaraţie Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe

Ministrul de Externe Teodor Baconschi consideră că aniversarea ''Podul de Flori'' reprezintă un moment emoţionant, care readuce în memorie expresia puternicelor legături sentimentale şi spirituale ce leagă cele două state, bazate pe comuniunea de limbă, cultură şi istorie.
AGERPRES, 7 mai 2010, 09:55

''Ziua de 6 mai 1990 a consemnat prima deschidere a graniţei dintre România şi ceea ce era atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, după aproape jumătate de secol de despărţire forţată. În acea zi, mii de flori, purtate de braţele a peste 300.000 de oameni, au acoperit apa Prutului. Emoţia indescriptibilă a regăsirii românilor a rememorat în ochii Europei, imaginile care, cu ocazia căderii Zidului Berlinului, făcuseră înconjurul lumii cu doar câteva luni în urmă'', a afirmat Baconschi pentru AGERPRES.

Potrivit ministrului de Externe, ''intensitatea trăirii emoţionale de atunci a lăsat loc dorinţei fireşti de a crea condiţiile necesare pentru ca legăturile dintre oameni să fie libere, în cadrul unui spaţiu comun de securitate şi prosperitate''.

''În termeni de politică externă, aceasta s-a tradus prin stabilirea ca prioritate pentru România a aducerii Republicii Moldova în cadrul Europei unite. În acest fel, florile aruncate acum 20 de ani în Prut îşi vor găsi ţărmul menit'', a conchis Teodor Baconschi.

Primul ''Pod de Flori'' a avut loc la 6 mai 1990. Acţiunea intitulată ''Podul de flori de la Prut'' a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13,00 şi 19,00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani - Pererita, Stânca - Costeşti, Iaşi - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albiţa - Leuşeni, Fălciu - Ţiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi - Giurgiuleşti. După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T