CăutareSr
17 noiembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

20 de ani de la primul Pod de Flori de peste Prut - declaraţie Gheorghe Postică, ministrul adjunct al Culturii din Republica Moldova

Ministrul adjunc al Culturii din Republica Moldova, Gheorghe Postică, apreciază că Podul de Flori de la 6 mai 1990 a reprezentat, pentru cetăţenii din fosta Republică Sovietică Moldovenească, un eveniment deosebit, un eveniment epocal.
AGERPRES, 7 mai 2010, 09:57

''Eu aş spune că a fost un eveniment epocal, fiindcă jumătate de veac, românii din stânga Prutului au fost rupţi cu forţa de la patrie, de la matca românească şi, după o perioadă de 55 de ani, pentru prima dată, a apărut o ocazie pentru ca românii de peste cele două maluri ale Prutului să se reîntâlnească, să se regăsească. Acest Pod de Flori a reprezentat pentru noi, cei din stânga Prutului, o deschidere spre fraţii noştri români, spre România, spre Europa'', a declarat pentru AGERPRES Gheorghe Postică.

În opinia acestuia, Podul de Flori a fost o încurajare a spiritului românesc, care părea, într-o anumită etapă, că a dispărut.

''Dacă e să vorbim de perioada anilor '70 - '80, când regimul totalitar sovietic domina, ni se părea că niciodată nu vom putea trece pe celălalt mal al Prutului. Dar iată că s-a întâmplat acest lucru şi, repet, a fost o încurajare pentru noi toţi şi o deschidere care a contribuit la prăbuşirea cortinei de fier de pe Prut. A fost o unire sufletească a acelor maluri, a fost pentru noi o revenire la origini şi a fost, în acelaşi timp, şi o răbufnire culturală, spirituală, care vine din rădăcini, din adâncul istoriei noastre'', a spus ministrul adjunct al culturii din Republica Moldova.

Potrivit lui Gheorghe Postică, în ultimii opt ani, Republica Moldova a fost ''într-o situaţie tristă'' şi, despre cele două Poduri de Flori s-a vorbit foarte puţin.

''Astăzi, situaţia în Republica Moldova s-a schimbat, lumea şi-a revenit din acea situaţie teribilă în care ne-am aflat şi se vorbeşte iarăşi mult despre evenimentele de la 1990, 1991, despre acele două Poduri de Flori. Fără îndoială, populaţia Republicii Moldova doreşte să organizăm întâlniri noi la Prut, un nou Pod de Flori'', a afirmat ministrul moldovean.

El a adăugat că mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinău, încă de la începutul anului 2010, au venit cu iniţiative privind desfăşurarea unor evenimente culturale în zonele de fontieră, la Prut, la Cahul, la Ungheni, pentru a marca 20 de ani de la evenimentele din 6 mai 1990.

''Zilele acestea, în aceste centre, precum şi în altele din regiunea Prutului, se vor desfăşura diverse evenimente cu caracter cultural dedicate Podurilor. Noi avem speranţa că aceste manifestări, şi alte care vor urma, vor contribui, până la urmă, la dizolvarea acelui hotar care mai există peste Prut, ca să devină un spaţiu liber pe care să-l trecem într-o parte şi-n alta'', a mai spus Gheorghe Postică.

Primul ''Pod de Flori'' a avut loc la 6 mai 1990. Acţiunea intitulată ''Podul de flori de la Prut'' a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13,00 şi 19,00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani - Pererita, Stânca - Costeşti, Iaşi - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albiţa - Leuşeni, Fălciu - Ţiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi - Giurgiuleşti. După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T