CăutareSr
21 iulie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Podurile de flori trebuie înlocuite cu poduri mai pragmatice

Primul Pod de Flori de la 6 mai 1990 a adus multe speranţe pentru românii din stânga Prutului, care însă nu s-au realizat, iar în condiţiile actuale podurile de flori trebuie înlocuite cu poduri mai pragmatice, consideră politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinău.
AGERPRES, 7 mai 2010, 10:01
 

"Lucrurile nu au evoluat tocmai aşa cum am sperat noi", a comentat pentru Agerpres sentimentele pe care le încerca acum 20 de ani, scriitorul şi politicianul Ion Hadârcă, cel care la 6 mai 1990 era prim-vicepreşedinte al parlamentului de la Chişinău şi lider al Frontului Popular. "Apele s-au întors înapoi şi florile s-au înecat înainte de ajunge la celălalt mal", a mai spus el.

Dar atunci, în contextul acela politic şi istoric, acţiunea podului de flori a avut chiar o semnificaţie aparte, deoarece pentru prima dată după zeci de ani s-au deschis frontierele fostei URSS. A fost chiar o acţiune cu un impact extraordinar şi a fost un semnal că se dezgheaţă aisbergul cel mare, a mai declarat Hadârcă. Potrivit lui, exemplul Podului de Flori a fost preluat mai târziu de Ţările Baltice şi de Azerbaidjan.

O altă semnificaţie este că prin această acţiune s-au refăcut familii, s-au întâlnit oameni despărţiţi cu forţa zeci de ani. A fost un mesaj că vrem să revenim acasă, un mesaj că se democratizează imperiul, că există o conştiinţă naţională. Poate că asta i-a făcut pe cei care doreau să păstreze vechile imperii să deturneze lucrurile în altă direcţie, a subliniat Ion Hadârcă.

Toţi credeau că aşa ceva este imposibil. Iată că a avut loc. A fost voinţa poporului, a adăugat el

Acum, potrivit politicianului, "podurile" dintre cele două state se vor realiza prin cooperarea în diferite domenii. "Apropierea se va realiza în mod pragmatic prin linie electrică de tensiune înaltă, conductă de gaz, căi ferate, programe transfrontaliere".

În opinia preşedintelui Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, Sergiu Musteaţă, Podul de Flori a fost văzut de populaţia din stânga Prutului ca o cădere a cortinei de fier dintre Europa socialistă şi cea occidentală, dar aceste speranţe nu au fost îndreptăţite. 'De fapt am văzut ulterior că această cortină s-a întărit până la ridicarea gardului de sârmă ghimpată de pe Prut, în 2010', consideră el. În opinia lui Musteaţă, trebuie fortificate podurile actuale şi deschise cele care au existat anterior, dar 'podul trebuie să fie un mijloc de trecere peste râu, nu o barieră', a declarat el.

Podul de Flori a arătat pentru prima că românii pot fi liberi şi pot să-şi dea mâna, consideră preşedintele Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco, formaţiune care pledează pentru constituirea unei uniuni interstatale România-Republica Moldova. Din păcate, serviciile speciale afiliate intereselor Kremlinului au făcut tot posibilul ca politica moldovenească să fie controlată de forţe ostile apropierii populaţiei de pe cele două maluri ale Prutului şi acest lucru a reuşit, susţine ea. Acum, în opinia Vitaliei Pavlicenco, apare o nouă oportunitate - să se revină la acele poduri de flori dar la o formulă mai europenizată - în sensul de cooperare, eficienţă în plan economic, cultural, spiritual, 'care până la urmă totuna va duce la o unificare politică'.

Pe de altă parte, comuniştii moldoveni consideră că Podul de Flori a fost de fapt prima acţiune a României de a se implica în afacerile interne al Republicii Moldova. 'România a început-o cu podul de flori şi a terminat cu 7 aprilie 2009', a declarat pentru Agerpres secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean. În acest context, el a ţinut să critice 'pretenţiile caraghioase ale României de a devei un factor de decizie în politica regională', spunând că acestea sunt periculoase nu doar pentru Republica Moldova, dar şi întreaga Europa de Sud Est.

Acţiunea, intitulată 'Podul de Flori de la Prut', a fost organizată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia Culturală Bucureşti-Chişinău şi împreună cu Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13,00 şi 19,00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

La ora 12,00, ora României, devenită şi ora oficială a Chişinăului, un sobor de preoţi a oficiat un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga şi din dreapta Prutului au răsunat pentru prima dată după decenii împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică aşezare de pe harta României, de la Miorcani şi de-a lungul întregului curs, ofranda de flori dăruită de cei prezenţi.

A urmat apoi momentul trecerii pe partea stângă a Prutului, întâlnirea între participanţi. Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Tolea, 2 iunie 2010, 03:36
exista doua perceptii ale unirii. una vestica , presupunand practic inghitirea moldovei de romania, si una estica ce aduce pe tapet o coexistenta intr-un soi de stat federal in care r moldova isi pastreaza anumite particularitati. Un lucru este cert insa :UNIREA se va intampla.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T