CăutareSr
23 iulie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Studiu de caz Moldova 1, 1 iulie 2009, „Mesager”, 21:00.

Reporter: Marina Cojocaru. Prezentator: Angela Gavriliuc-Balan
CIJ, 3 iulie 2009, 18:34

La 1 iulie 2009, postul Moldova 1 a prezentat în cadrul buletinului de ştiri „Mesager” de la ora 21:00, la rubrica „Alegeri-2009”,  un material privind conferinţa de presă a PLDM prin care nu numai că falsifică mesajul transmis de candidatul PLDM Iurie Leancă, ci încearcă să incite spiritele şi să-i provoace pe unii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale împotriva PLDM.

Prezentator: “PLDM intenţionează să elaboreze o strategie de stat cu privire la integrarea minorităţilor naţionale în societate. Membrul PLDM, Iurie Leancă, cel care a anunţat acest lucru, a menţionat astăzi că reprezentanţii etniilor din RM se vor bucura de drepturi depline doar în cazul în care vor cunoaşte foarte bine limba română”.

Insert 1

Iurie Leancă: “...persoana care absolveşte şcoala, liceul, dar este reprezentant al unei minorităţi naţionale, vorbeşte la fel de bine limba maternă, dacă e vorba de limba bulgară – limba bulgară, dar vorbeşte la fel de bine şi limba română, limba statului unde se află, astfel încât o astfel de persoană va fi un cetăţean cu absolut toate drepturile şi responsabilităţile care aparţin cetăţeanului în RM. Un astfel de concept urmează să fie detalizat şi implementat”

Comparând ceea ce spune prezentatoarea şi ceea ce spune Iurie Leancă observăm câteva diferenţe:

-          Prezentatoarea vorbeşte despre reprezentanţii etniilor în general, pe când Iurie Leancă se referă la absolvenţii şcolilor, liceelor, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Nu e vorba ca cetăţenii de 50 de ani să fie obligaţi să înveţe limba română.

-          Prezentatoarea defineşte cu stricteţe condiţia în care reprezentanţii minorităţilor naţionale se vor bucura de drepturi depline -  “doar în cazul” - , însă această condiţie nu o întâlnim în textul lui Leancă.

-          Prezentatoarea nu spune că reprezentanţilor minorităţilor naţionale absolvenţi de şcoală sau liceu li se va crea condiţia să cunoască “la fel de bine” şi limba maternă şi limba română.

Prezentator: “Reprezentanţii minorităţilor naţionale nu sunt de acord cu poziţia liberal-democraţilor

Insert 2

Iuri Statkevici, preşedintele consiliului comunităţii belaruse: Persoanele care au mai mult de 50 de ani nu pot cunoaşte la perfecţie limba. “Asta se va transforma într-o (“forţare”) oprimare a persoanei. O astfel de lege şi poziţie este incorectă din punctul meu de vedere.

Insert 3

Serghei Osipean, vicepreşedintele comunităţii armenilor din RM: “Eu sunt obligat să ştiu. Eu m-am născut în Bacu, ştiu limba armenească şi azeră, dacă m-aş fi născut aici, aş fi cunoscut limba. Copiii mei cunosc moloveneasca, româna, [o numiţi] cum doriţi, nu contează. Da, [în acest caz] eu sunt obligat să cunosc limba şi toţi reprezentanţii minorităţilor naţionale cred că sunt obligaţi să o cunoască. Dar problema nu trebuie pusă în aşa fel că dacă nu ştii limba înseamnă că eşti inferior

Din reacţiile reprezentanţilor comunităţilor belaruse şi armene se poate deduce că ei comentează nu afirmaţiile lui Iurie Leancă, ci cuvintele prezentatoarei despre cele spuse de Leancă. Căci dacă ar fi fost întrebaţi dacă sunt de acord ca absolvenţii şcolilor şi liceelor din RM să cunoască la fel de bine limba maternă şi limba română răspunsurile ar fi fost cu siguranţă altele.

Prin această abordare, reprezentanţii minorităţilor, dar şi telespectatorii în general sunt induşi în eroare cu bună ştiinţă, pentru a le provoca sentimente de nemulţumire faţă de PLDM şi faţă de opoziţie în general.

Afirmaţia lui Iurie Leancă putea fi înţeleasă de telespectatori, inclusiv de reprezentanţii minorităţilor naţionale numai dacă era plasată în contextul în care a făcut-o autorul: “Felul în care legislaţia existentă este implementată nu contribuie la integrarea minorităţilor, ci conduce la deznaţionalizarea lor continuă. În acest scop, PLDM va elabora o strategie de stat privind integrarea minorităţilor naţionale în societate şi va implementa proiecte concrete în vederea realizării acesteia, o atenţie deosebită fiind acordată educaţiei bilingve”. Însă această idee “a educaţiei bilingve” este omisă în mod intenţionat de autor, pentru a deturna mesajul politicianului şi a obţine efectul manipulator dorit.

De menţionat că la respectiva conferinţă de presă a fost prezent şi un alt candidat al PLDM, Dmitri Ciubaşenco, dar Moldova 1 a cenzurat toate imaginile cu prezenţa acestuia, prezenţă care s-a vrut a fi, ca şi conferinţa de presă în întregime, un răspuns la afirmaţia anterioară a candidatului PCRM Vadim Mişin precum că pe listele partidelor liberale nu se află nici un reprezentant al minorităţilor naţionale.

În concluzie, materialul respectiv poate fi considerat drept o mostră de tendenţiozitate, de manipulare şi aţâţare a spiritelor, de denigrare a opoziţiei şi lipsă de responsabilitate. Prin reportajul în cauză, Moldova 1 ignoră în mod flagrant atât standardele etice şi profesionale, cât şi Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale în alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.

 

Studiul de caz apare în cadrul Proiectului de monitorizare a mass-media audiovizuale în campania pentru alegerile parlamentare anticipate 2009, implementat de Centrul Independent de Jurnalism în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte COALIŢIA 2009. Proiectul este finanţat de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în rapoarte aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.

 

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T