CăutareSr
22 iulie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Juriştii independenţi susţin că PCRM nu are temei pentru a se adresa la Curtea Constituţională

Constituirea Parlamentului este un moment organizatoric, ţine de politica internă a Parlamentului şi nu ar trebui examinată la Curtea Constituţională, a declarat expertul in drept de la Liga pentru apararea drepturilor omului Ion Creangă, fost şef al direcţiei juridice a parlamentului.
Jurnal de Chişinău, 29 august 2009, 13:22

„Orice deputat are dreptul să conteste actele Parlamentului în Curtea Constituţională, dar Curtea Constituţională examinează doar actele cu caracter normativ. În cazul dat, ceea ce ţine de constituire, este un moment organizatoric şi o politică internă a Parlamentului, care în viziunea mea nu ar trebui să fie examinată de Curtea Constituţională, ar trebui să fie respinsă”, a spus Creangă.

Potrivit expertului, nu au existat precedente în în celelalte Parlamente, unde numirile în funcţiile din cadrul Parlamentului nu sunt supuse controlului constituţionalităţii. “Prin urmare, cred eu că nu este nicio şansă şi ar trebui să se conformeze situaţiei, să-şi formeze fracţinea şi să participe la viaţa parlamentară”, a declarat expertul. În opinia lui, nu există nicio vulnerabilitate pentru majoritatea parlamentară constituită, deoarece ea deţine 53 de mandate, cvorumul este 52 şi poate hotărî orice problemă pusă în ordinea de zi.

La rândul său, expertul in drept profesorul universitar Alexandru Arseni a explicat de ce legiuitorul a alocat tocmai 10 zile pentru constituirea fractiunilor parlamentare în felul următor: „Regulamentul actual al Parlamentului Republicii Moldova a fost conceput la capitolul acesta în situaţia când alegerile aveau loc pe circumscripţii uninominale, adică 101 circumscripţii. De aceea, în termen de 10 zile, se constituie fracţiunile. Însă alegerile parlamentare au loc pe o singură circumscripţie. Adică întreg teritoriul Republicii Moldova este o singură circumscripţie electorală. În consecinţă, fracţiunile sunt cunoscute chiar în ziua în care rezultatele alegerilor sunt anunţate chiar în prealabil, darmite atunci când sunt anunţate cele definitive. De aceea avem deja 5 fracţiuni. Prin urmare, termenul acesta de 10 zile nu este rezonabil şi este necesar ca parlamentul să se constituie în aceeaşi zi.” (Europa Libera)

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T