CăutareSr
23 mai 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Declaraţia organizaţiilor mass-media privind refuzul Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a prelungi de drept licenţa Pro TV Chişinău

Organizaţiile neguvernamentale de media îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu anunţul Consiliului Coordonator al Audiovizualului potrivit căruia CCA nu va prelungi licenţa Pro TV Chişinău, aceasta urmând a fi scoasă la concurs.
ONG-uri mass-media, 15 decembrie 2008, 19:55

Organizaţiile neguvernamentale de media îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu anunţul Consiliului Coordonator al Audiovizualului potrivit căruia CCA nu va prelungi licenţa Pro TV Chişinău, aceasta urmând a fi scoasă la concurs.

 Iniţial, în scrisoarea de răspuns la solicitarea Pro TV, CCA a enunţat că demersul postului de televiziune nu întruneşte condiţiile prevăzute de art.24 al Codului Audiovizualului, deoarece pe parcursul de valabilitate a licenţei Pro TV nu ar fi respectat toate prevederile legislaţiei audiovizuale şi condiţiile licenţei de emisie. Însă cele patru cazuri calificate drept derogări de la prevederile legislaţiei în vigoare, adunate pe parcursul a 5 ani, sunt singulare şi irelevante.  

 Ulterior, preşedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, a afirmat, în cadrul conferinţei de presă din 12 decembrie 2008, că autoritatea de reglementare nu va prelungi licenţa Pro TV deoarece, potrivit prevederilor art. 26 al Regulamentului cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, adoptat prin hotărâre de Parlament, se prelungesc doar licenţele de emisie „obţinute în temeiul Codului Audiovizualului". În mod evident, CCA recurge astfel la un tertip formal, deoarece conform legii, art. 24 din Codul Audiovizualului (1), "licenţa de emisie se prelungeşte de drept radiodifuzorului, la solicitare, dacă  acesta a activat în conformitate cu prevederile prezentului cod şi a respectat, pe parcursul termenului de validitate a licenţei  de emisie, condiţiile prevăzute în ea". 

 Dreptul radiodifuzorilor de prelungire de drept a licenţei de emisie, consfinţit de Codul audiovizualului, a fost anulat de Hotărârea Parlamentului nr. 433-XVI  din  28.12.2006. Pe de o parte, faptul că o hotărâre a Parlamentului modifică o prevedere a unei legi organice - Codul audiovizualului, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, este în contradicţie cu Constituţia R. Moldova, iar pe de altă parte, încalcă normele europene prin aplicarea discriminatorie a legii faţă de radiodifuzorii locali.

 Considerăm că, dacă s-ar fi ghidat de spiritul legii, dacă ar fi ţinut cont de interesul publicului şi drepturile radiodifuzorului, CCA ar fi dat curs solicitării legitime a radiodifuzorului de prelungire a licenţei în afara concursului.

 Suntem îndreptăţiţi să credem că acţiunile CCA se înscriu într-o tendinţă tot mai pronunţată a autorităţilor din Republica Moldova de a intimida presa independentă şi de a monopoliza principalele surse se informare în masă, lipsindu-i pe cetăţeni de surse alternative de informare în preajma campaniei electorale. Amintim cu acest prilej că, în câteva rânduri, reprezentanţi ai PPCD în Parlament, au formulat acuzaţii nefondate, fără precedent,  la adresa Pro TV, afirmând  că  activitatea acestui post "se încadrează în multiplele scenarii de subminare a intereselor naţionale ale Republicii Moldova, puse la cale de neprietenii ţării din afară", iar pe data de 29 noiembrie, vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova, preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a ameninţat în mod direct PRO TV că va fi închis.

 Îngrijorarea noastră se întemeiază şi pe faptul că, în lipsa unor criterii clare şi transparente de apreciere a serviciilor de programe şi de departajare a solicitanţilor în baza cărora să se atribuie frecvenţele radio şi canalele TV, în urma concursurilor desfăşurate de CCA, din peisajul mediatic au dispărut radiodifuzori afirmaţi în timp şi cu priză la public, precum Radio 103,5FM din Bălţi sau TVR1; au fost luate decizii arbitrare şi inexplicabile publicului larg, ca să cităm doar bilanţul ultimului concurs, când nu au fost acordate frecvenţe unor posturi de radio şi TV deja afirmate pe piaţa mediatică printre care Vocea Basarabiei, Pro FM, Radio Noroc, Radio 21, Pro TV Chişinău, Muzica TV, în condiţiile în care alte posturi absolut necunoscute, precum Radio 10 şi VDT, au obţinut 5 frecvenţe din 8 solicitate, respectiv 8 canale din 11 solicitate. Totodată anumite instituţii audiovizuale (bunăoară, radio Antena C şi postul de televiziune NIT), a căror activitate a generat obiecţii ale CCA în perioada de până la concurs, au obţinut, totuşi, ceea ce au solicitat: Antena C - 6 frecvenţe din 7, iar NIT - 12 din 12.

 Organizaţiile neguvernamentale de media sunt în drept să-şi exprime rezerve faţă de gradul de independenţă al CCA, odată ce acesta ia parte la nişte acţiuni concertate, iniţiate în afara instituţiei autorităţii de reglementare a domeniului audiovizualului. Presiunile politice exercitate asupra unui radiodifuzor urmau, în opinia semnatarilor, să motiveze CCA să examineze cazul în şedinţă publică şi de o manieră în care, conform Codului Audiovizualului, ar fi fost asigurat şi protejat atât interesul publicului, cât şi drepturile şi libertăţile radiodifuzorului. Or, tocmai aceste principii au stat la temelia noului cadru juridic ce urma să accelereze procesele de constituire în R. Moldova a unui audiovizual bazat pe valori democratice şi standarde europene.

Deşi s-a angajat să edifice o societate constituită pe valori democratice, R. Moldova, tradiţional, are restanţe la capitolul libertăţii mass-media, inclusiv pe segmentul audiovizualului. Un test incontestabil al transformărilor democratice îl constituie atitudinea guvernării faţă de mass-media, în special în campaniile electorale. În acest context se cere făcută o paralelă: în anul 2004, în ajunul alegerilor parlamentare (în luna decembrie), un post de televiziune (NIT), considerat în societate proguvernamental, a obţinut licenţe pentru mai multe frecvenţe, iar în 2008, în ajunul alegerilor parlamentare, un post de televiziune (Pro TV Chişinău), considerat în societate independent şi profesionist, riscă să-şi piardă licenţa pentru frecvenţele utilizate. Sunt doar două exemple care denotă modul în care autorităţile percep rolul mass-media în societate şi, în special, în perioada campaniilor electorale. De aceea, preconizatul concurs pentru frecvenţele Pro TV trezeşte îngrijorări fondate ale societăţii, iar CCA va trebui să susţină un examen de integritate a unei autorităţi independente şi în serviciul publicului.  

În situaţia creată îndemnăm autorităţile statului R. Moldova să-şi onoreze angajamentul intern şi extern de adeziune la valorile europene, inclusiv prin protejarea şi asigurarea pluralismului şi diversităţii pe segmentul audiovizualului. Atenţionăm CCA asupra responsabilităţii ce-i revine în procesul dezvoltării audiovizualului autohton prin sprijinirea radiodifuzorilor în condiţiile legii şi prin promovarea interesului public. Facem apel către toate instituţiile sociale din ţară să contribuie la susţinerea demersului Pro TV de a-şi exercita şi în continuare misiunea publică ce-i revine unui radiodifuzor şi să supravegheze modul în care CCA va asigura prelungirea activităţii acestui post de televiziune. Ne adresăm ambasadelor, reprezentanţelor organismelor internaţionale acreditate la Chişinău, organizaţiilor europene şi internaţionale interesate de procesul democratizării societăţii moldoveneşti să ia atitudine şi să sensibilizeze autorităţile moldoveneşti asupra gravităţii consecinţelor pentru societate a eventualei dispariţii a unui post de televiziune afirmat, vizionat şi apreciat de public.

 Asociaţia Presei Electronice

Centrul Acces-info

Centrul Independent de Jurnalism

Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Comitetul pentru Libertatea Presei

Asociaţia Presei Independente

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova

 Notă: La momentul publicării lista semnatarilor rămâne deschisă pentru toţi acei care sunt gata să adere la mesajul Declaraţiei.    

 15 decembrie 2008

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
serghei, 2 februarie 2009, 16:11
sunt surprins, ca nimic nu sa schimbat decand am plecat din tara .....nu e democratie si libertatea a presei si a opiniei.... cred ca generatia noastra nu avea norocul sa vada o tara in care poti sa spui ce vreai si cand vreai, (i mean not stupid things).... am luptat in 2002 ...dar degeaba
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T